1EUR = 4.8737 RON | Bucureşti -2 º

Finanţe şi bănci

UniCredit Bank estimează că România va înregistra anul acesta o scădere economică de peste 9%

România se va confrunta cu o recesiune profundă în 2020, economia urmând a se contracta cu peste 9% în termeni reali, iar sprijinul guvernamental este limitat din cauza situaţiei fiscale delicate, potrivit unui raport trimestrial de analiză macroeconomică şi strategie al UniCredit Bank, informează Agerpres.

06 mai, 2020 | Agerpres

Potrivit sursei citate, după o scădere puternică în trimestrul al doilea, produsul intern brut (PIB) ar putea începe să crească începând cu cel de-al al treilea trimestru al anului. Viteza cu care activitatea economică îşi va reveni va fi determinată de rapiditatea ridicării restricţiilor, de cât de repede îşi va reveni economia globală şi de cât de mulţi dintre angajaţii aflaţi momentan în şomaj tehnic vor fi disponibilizaţi în trimestrul al patrulea al anului 2020 şi în 2021.

"Banca Naţională a României va continua să apere leul prin menţinerea costului de finanţare a investitorilor străini semnificativ deasupra ratelor ROBOR. Ne aşteptăm ca alegerile locale şi parlamentare să aibă loc spre finalul anului 2020", se spune în raport.

Conform analizei, Curtea Constituţională (CC) şi pandemia de COVID-19 au pus capăt crizei politice din România. Curtea Constituţională s-a opus unei proceduri rapide care viza declanşarea alegerilor anticipate în timp ce răspândirea epidemiei a forţat politicienii să voteze un Guvern cu puteri depline pentru a declara starea de urgenţă în combatarea situaţiei fără precedent.

"Guvernul a acţionat rapid pentru mitigarea efectelor negative ale carantinei instituite la final de martie. Executivul a decis susţinerea şomajului tehnic prin plata către companii a 75% din salariul brut (maxim 75% din salariul mediu). Este posibilă o extindere a acoperirii iniţiale a suportului acordat companiilor afectate în trimestrul doi către mai multe categorii de angajaţi, inclusiv angajaţii independenţi şi contractorii. Numărul angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic ar putea creşte până la 1,5 milioane. Estimarea de un milion a guvernului a fost atinsă deja în aprilie. Pe 23 aprilie erau şi aproape 250.000 de angajaţi disponibilizaţi. Ne aşteptăm ca rata şomajului să crească de la 3% înainte de carantină până la 9% în cursul anului, întrucât cel puţin 10% dintre angajaţii aflaţi în şomaj tehnic pot fi disponibilizaţi după epuizarea suportului guvernamental. Rata şomajului ar ptea rămâne peste 6% în 2021", potrivit sursei citate.

În raport se menţionează că Guvernul a permis amânarea impozitelor locale cu trei luni pentru IMM-uri şi persoane fizice, permiţând celor dintâi amânarea plăţii taxelor şi utilităţilor. Autorităţile au impus un moratoriu la plata creditelor acordate companiilor ţi persoanelor fizice valabil până la finalul anului. Printre celelalte măsuri evidenţiem garanţiile de stat la creditele IMM-urilor, pentru investiţii sau capital de lucru, dobânzile şi comisioanele fiind acoperite de către stat. Suportul fiscal direct va depăşi, probabil, 2% din PIB. Cea mai mare piedică pentru economie, asociată pachetului de suport, este reprezentată de documentaţia necesară, de multe ori mai laborioasă în comparaţie cu cele din alte ţări. De aceea, Guvernul a hotărât simplificarea accesului la schemele de suport.

Deficitul bugetar va depăşi 6% din PIB în 2020 din cauza scăderii veniturilor guvernamentale şi a cheltuielilor suplimentare. Economiştii UniCredit precizează că prognoza pe care o prezintă ia în calcul o mărire a pensiilor semnificativ mai mică de 40%.

"Totuşi, prognoza nu ia în considerare un val de măsuri populiste aflate în discuţie în momentul de faţă în Parlament. Aceste măsuri includ amânări suplimentare de taxe, inclusiv contribuţiile sociale, care ar putea împinge deficitul bugetar peste 8% din PIB. Mai mult, unele partide parlamentare au propus suspendarea plăţii utilităţilor de către gospodării. În aceeaşi notă, moratoriumul bancar a fost extins şi la creditele care prezintă restanţe. Guvernul poate contesta o parte dintre decizii la CC", se spune în raport.

Totodată, economiştii menţionează că Banca Naţională a surprins pieţele prin reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5 pp până la nivelul de 2%, concomitent cu îngustarea coridorului de variaţie la 1,5%-2,5%. Astfel, reducerea efectivă este de aproape 100 puncte de bază, întrucât ratele ROBOR erau mai apropiate de rata facilităţii de credit decât de rata de dobândă la operaţiuni repo. Banca centrală a anunţat că va injecta lichiditate prin opraţiuni repo, dacă va fi nevoie. De asemenea, BNR a început să cumpere obligaţiuni de stat din piaţa secundară pentru a stabiliza randamentele lor. BNR nu a abandonat preferinţa sa pentru o monedă naţională stabilă, astfel încât vedem o evoluţie a perechii EUR/RON în intervalul 4,8-4,9, cu apărarea ambelor limite ale intervalului. În condiţiile în care băncile locale sunt atente la potenţialele probleme de lichiditate din piaţă, economiştii se aşteaptă ca ratele la operaţiunile cross currency swap să devieze de la ratele ROBOR pentru o perioadă lungă de timp, cu un cost al monedei locale care va rămâne ridicat pentru investitorii străini.

Inflaţia poate coborî sub ţintă în următoarele luni, însă o creştere este aşteptată în 2021 ca urmare a unui efect de baza semnificativ în preţul petrolului, a creşterii preţurilor la alimente ca urmare a unor probleme în recoltare şi procesarea alimentelor, precum şi a potenţialei creşteri a preţurilor reglementate.

"Cu toate acestea, nu ne aşteptăm ca BNR să inverseze tăierea ratelor dobânzilor dacă inflaţia va rămâne în intervalul ţintă. Anticipăm o revigorare treptată a economiei începând cu trimestrul trei al anului curent dacă restricţiile vor fi relaxate gradual, măsurile guvernamentale vor fi eficiente şi ratele dobânzilor vor rămâne reduse. După înregistrarea unei contracţii record în trimestrul al doilea, PIB s-ar putea reduce cu până la 9% în 2020 faţă de anul precedent (în termeni reali). Ne aşteptăm ca gospodăriile să se împrumute mai puţin şi să cumpere mai puţine bunuri de lungă durată până în 2021 din cauza creşterii şomajului chiar şi după încheierea sprijinului guvernamental pentru cei aflaţi în şomaj tehnic. Companiile vor amâna majoritatea investiţiilor, iar investiţiile străine productive s-ar putea reduce întrucât competitivitatea a fost subminată prin creşterea mai rapidă a costurilor muncii în comparaţie cu restul ţărilor CEE şi va fi în continuare afectată de aprecierea leului faţă de monedele din regiune", se arată în documentul citat.

De asemenea, raportul precizează că Uniunea Europeană a redirecţionat 3 miliarde de euro din alocarea României în fonduri de coeziune către Iniţiativa de Investiţii Răspuns la Coronavirus (IIRC, eng. Coronavirus Response Investment Initiative). Mai puţine condiţii şi verificări ar putea ajuta guvernul să atragă majoritatea acestor fonduri în perioada 2020-2021, însă aceasta va afecta proiectele de investiţii publice finanţate din fonduri europene. România rămâne una dintre puţinele pieţe atractive în ECE în privinţa investiţiilor în construcţii. Cererea ar putea să revină îndeosebi pentru construcţii industriale şi logistice, mai puţin pentru spaţii de birouri şi cel mai puţin pentru spaţii de retail. Piaţa imobiliară rezidenţială va rămâne probabil închisă pentru câteva luni.

Corecţii majore de preţ sunt puţin probabile întrucât preţul unităţilor locative rămâne mai accesibil faţă de Europa Centrală.

"Economia poate recupera în 2021 decalajul acumulat în 2020, dacă prognoza noastră la nivel global este corectă. Riscuri mai mari pot apărea din cauza poziţiei financiare mai slabe a IMM-urilor în comparaţie cu IMM-urile din regiune, a problemelor de lichiditate cauzate de creşterea întârzierii plăţilor cu până la patru luni (conform Coface) şi care se pot transforma în riscuri de solvabilitate. Exporturile româneşti depind de viteza cu care cererea îşi va reveni în UE şi de funcţionarea lanţurilor globale de aprovizionare. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, reluarea creşterii economice poate fi mult mai greoaie, bazată în mare parte pe efecte de bază faţă de perioada martie-mai 2020. Deficitul contului curent nu se va mări în linie cu deficitul comercial în 2020 întrucât profiturile companiilor străine vor scădea semnificativ", se mai spune în raport.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO