UniCredit: Inflaţia ar putea creşte până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii

‘Banca Naţională a României nu poate preveni o continuare a creşterii dobânzilor pe termen scurt, din cauza accelerării rapide a inflaţiei. Inflaţia totală va părăsi intervalul ţintit de 1,5-3,5% în T1 2018 şi ar putea creşte până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflaţia de bază (excluzând preţurile volatile şi administrate) va depăşi 4%. Inflaţia ar putea reveni în intervalul ţintit în T4 2018, când creşterile mari de preţuri din T4 2017 – din cauza scumpirii alimentelor şi a măsurilor fiscale – vor fi eliminate din baza de calcul. Anticipăm că inflaţia totală şi cea de bază se vor situa în preajma nivelului de 3% în 2019’, se spune în raport.

Documentul menţionează faptul că BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018. Creşterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflaţiei estimate pentru 2019. Potrivit economiştilor UniCredit, dacă banca centrală va majora dobânda mai puţin, presiunile de depreciere asupra
leului ar putea reveni. Dat fiind faptul că e posibil ca BNR să protejeze leul de deprecieri abrupte, dobânzile interbancare ar putea creşte chiar dacă banca centrală majorează mai puţin dobânda de politica monetară. Astfel, alegerea BNR este între o ajustare
controlată şi una necontrolată a dobânzilor.

‘Leul rămâne prea puternic, în pofida faptului că intervalul de tranzacţionare pentru EUR-RON s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. Nivelul de 4,70 ar putea fi atins dacă banca centrală nu va creşte dobânda de politică monetară în lunile următoare. Majorarea dobânzii de politică monetară pe măsură ce inflaţia creşte ar putea limita volatilitatea cursului de schimb şi ar asigura atractivitatea titlurilor de stat în monedă locală odată ce inflaţia va scădea spre 3%’, se precizează în raport.

Conform documentului, cele mai mari riscuri pe care banca le anticipează sunt două conflicte posibile cu Uniunea
Europeană (UE), unul cauzat de politica fiscală laxă, iar al doilea cauzat de modificările Legilor justiţiei adoptate de Parlament în decembrie 2017. O nouă procedură de deficit excesiv ar putea fi iniţiată în 2019. Este posibil chiar ca lansarea ei să aibă loc deja anul acesta dacă deficitul conform standardelor europene (ESA) a depăşit 3% din PIB în 2017. Comisia Europeană a exprimat îngrijorări cu privire la majorarea deficitului structural al României şi a solicitat Guvernului ca până în luna aprilie să ia măsuri de
ajustare structurală de cel puţin 0,8% din PIB pentru 2018.

‘Câteva legi aprobate spre finalul anului 2017 reduc independenţa justiţiei şi îngreunează campania anticorupţie. Acestea pot fi respinse de preşedintele Klaus Iohannis o singură dată. Astfel, legile ar putea intra în vigoare până la jumătatea anului, în pofida faptului că au fost criticate de autorităţile europene şi cele ale Statelor Unite ale Americii (SUA) şi de organele judiciare din ţară. Consiliul Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO) a iniţiat o anchetă care va fi finalizată în martie 2018. Reducerea independenţei justiţiei ar putea deschide un nou conflict cu Comisia Europeană, riscul cel mare fiind o procedură conform Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale ţării’, se mai spune în raport.