Unii vest-europeni sunt seduşi de România şi Bulgaria – AFP

În timp ce în ‘Marea Britanie’ unii se tem de o ‘invazie’ de români şi bulgari după deschiderea pieţei muncii la 1 ianuarie, o dezbatere ‘isterică’ după cum o caracteriza comisarul european Laszlo Andor, România şi Bulgaria primesc tot mai mulţi străini, potrivit Eurostat şi statisticilor naţionale, numărul acestora fiind de 145 de mii, dintre care cel puţin 52 de mii sunt înregistraţi ca provenind din Uniunea Europeană.

După ce au lucrat în Belgia şi în Brazilia, doi spanioli, soţi şi soţie, s-au instalat în România, unde au creat o societate de consultanţă pentru a-şi ajuta compatrioţii să înceapă o afacere aici. Dacă Spania abia a ieşit din doi ani de recesiune, România înregistrează o creştere economică de 2,7% în primele trei trimestre din anul în curs şi creşterea prognozată pentru anul viitor este de 2,2%, în timp ce zona euro va avea o creştere de numai 1,1%.

‘De când a început criza, numărul spaniolilor veniţi să se instaleze în România nu a încetat să crească şi acest lucru continuă’, explică Rafaela Alcaine, ea numărându-se printre mii de spanioli sosiţi în România, ‘probabil la fel de mulţi ca şi francezii’. În România, ţară care beneficiază de fonduri europene pentru a recupera decalajul de dezvoltare, spaniolii ‘lucrează în toate domeniile: infrastructură, inginerie, energii regenerabile, imobiliare’, profitând de ‘posibilităţile de transport către Spania, de tradiţia industrială şi de mâna de lucru calificată’, la care se adaugă atuul limbii latine, explică ea, reamintind că acest flux merge în dublu sens, pentru că în Spania sunt deja peste un milion de români ‘care s-au integrat foarte bine’.

Instalat la Bucureşti după căderea regimului comunist, la sfârşitul lui 1989, avocatul britanic Nicholas Hammond are un mesaj clar pentru compatrioţii săi: ‘dacă aveţi idei, veniţi în România, este o ţară unde le puteţi pune în practică şi aici sunt numeroase oportunităţi’. Un alt britanic, Matthew Willis, acesta fiind licenţiat în literatură, a ales Sofia pentru a-şi realiza un vis imposibil în ţara sa natală, şi anume deschiderea unei librării cu cărţi de ocazie. ‘În Marea Britanie nu puteam să fac acest lucru întrucât Amazon a ucis comerţul cu cărţi citite şi librăriile independente’, explică el.

România, a cincea ţară din UE în clasamentul suprafeţei terenurilor agricole, a fascinat numeroşi agricultori francezi, olandezi şi italieni. ‘Ei vin aici datorită preţului redus al terenurilor de bună calitate şi pentru forţa de muncă ieftină’, explică Tudor Dorobanţu, secretar general al sindicatului Agrostar. Potrivit asociaţiei EcoRuralis, în România preţul terenurilor oscilează între 2.000 şi 4.000 de euro pe hectar, de zece ori mai puţin decât în Olanda sau Danemarca.

Seduşi de frumuseţea unei ţări unde multe terenuri nu au fost contaminate cu pesticide, scoţianul Doug McFarlane şi soţia sa, Sara Meaker, foşti profesori, au ales în anul 2006 să înceapă agricultura bio în apropiere de Cluj, în Transilvania. În această regiune, unde prinţul Charles a achiziţionat o proprietate pe care a transformat-o în casă de oaspeţi, ‘tot mai mulţi europeni doresc să facă agroturism’, remarcă Fundaţia Adept, care promovează tradiţiile şi respectul faţă de mediu.

În prezent, nouă state din UE se pregătesc, unele cu ezitări, cum este cazul Marii Britanii, să ridice la 1 ianuarie ultimele restricţii din calea accesului lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa lor internă. Nicholas Hammond nu crede că vom asista la un ‘exod’ al acestora, cum a fost cazul polonezilor în anul 2007, pentru că ‘cei care au vrut să plece au plecat deja’. ‘Pentru mine, dacă sunt bulgari sau români care doresc să vină să muncească la Londra, ei sunt bineveniţi’, afirmă Richard Fox, un britanic care a deschis o cramă la Bucureşti. Guvernul britanic foloseşte teama de imigraţie ‘ca pe o fumigenă pentru a ascunde veştile proaste’, crede la rândul său Matthew Willis.