Unirea cu Moldova – Argumente de parlamentari: Germania, înaintaşii şi România Mare

Mai mulţi parlamentari au dezbătut, marţi, oportunitatea discuţiei pe tema unirii cu Republica Moldova, toţi declarându-se de acord, indiferent de culoarea politică, cu reîntregirea ţării, din discursuri nelipsind referirile la unificarea Germaniei, la înaintaşi şi la România Mare.
Economica.net - mie, 11 dec. 2013, 10:42
Unirea cu Moldova - Argumente de parlamentari: Germania, înaintaşii şi România Mare

Dezbaterea a fost organizată de Platforma civică Acţiunea 2012, o coaliţie de ONG-uri care susţin unirea cu Republica Moldova.

Preşedintele acestei platforme, Eugen Popescu, a declarat, în debutul dezbaterii, că statul român va trebui, înt-un fel sau altul, să fie pregătit „pentru un traseu mult mai rapid şi mai ferm legat de viitorul celor trei milioane de români de dincolo de Prut, iar acest lucru face deja agenda clasei politice din România”. Popescu a dat ca exemplu recenta declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu, precum şi reacţiile venite din partea ministrului de Externe, Titus Corlăţean, şi a altor politicieni.

În opinia sa, reunificarea s-ar putea face până în 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, sau peste 25 de ani în cadrul Uniunii Europene.

El a mai precizat că există în acest sens un exemplu de bună practică dat de către cele două state germane care s-au reunificat în 1990. „Atunci Zidul Berlinului a căzut, iar 17 milioane de est-germani de pe o zi pe alta au devenit cetăţeni europeni. Acest exemplu s-a petrecut în UE şi poate fi, cu siguranţă, urmat şi de naţiunea română de pe cele două maluri ale Prutului”, a punctat Popescu.

Senatorul PPDD Marcel Bujor a salutat „felul tranşant în care preşedintele Traian Băsescu s-a exprimat pentru reunificarea românilor”. Totodată, el a făcut apel la toată clasa politică a României să urgenteze „reunificarea pe cale diplomatică”.

Deputatul independent Aurelian Mihai a subliniat că românii trebuie „să revină în graniţele fireşti” şi şi-a exprimat speranţa că reunificarea se va produce în 2018, când încă va mai fi tânăr.

Fiind deputat de Diaspora, Aurelian Mihai a susţinut că „românii de dincolo de graniţe militează pentru această unire”.

Vicepreşedintele Comisiei Românilor de pretutindeni din Camera Deputaţilor, Bogdan Diaconu, a punctat faptul că, în anii ’90, contextul geopolitic nu a favorizat reunificarea, dar de atunci „a fost o tăcere mormântală vizavi de subiectul reunirii româneşti”.

Diaconu a subliniat faptul că subiectul nu trebuie să fie politizat, întrucât pentru a se face unirea este nevoie de „un proiect al clasei politice şi al societăţii civile”.

Preşedintele Acţiunii 2012, Eugen Popescu a opinat că este necesar „un Pact pentru Basarabia”, aşa cum a existat un pact pentru aderarea la UE şi la NATO.

Deputatul PSD Ninel Peia a fost de acord cu această idee, adăugând că „idealul refacerii unităţii naţionale române trebuie trecut şi consfinţit în noua Constituţie”.

La rândul său, deputatul PC Mircea Irimie a apreciat că va fi nevoie de abilitate în negocierea cu statele membre ale UE „a posibilităţii reîntregirii ţării”.

„E un lucru bun că nu există, măcar în acest domeniu, disensiuni şi discuţii, că ne dorim cu toţii ca România să fie România Mare”, a mai spus el.

Deputatul PSD Ion Diniţă a declarat că românii trebuie să lupte „cu inteligenţă” pentru reunificare, aşa cum „toţi înaintaşii noştri au luptat pentru România Mare”, cu arma în mână.

În schimb, deputatul PSD Ovidiu Iane a atras atenţia asupra „contextului complicat al regiunii”: „Dincolo de dorinţa noastră de a deveni o ţară mare, dincolo de a întregi poporul, trebuie să tratăm cu delicateţe aspectul geopolitic şi aspectul intereselor unor naţiuni care, din nefericire, au dus la această împărţire a poporului român”.

Te-ar mai putea interesa și
În ce stadiu este tranzacția prin care Bonafarm va prelua proprietatea Napolact
În ce stadiu este tranzacția prin care Bonafarm va prelua proprietatea Napolact
Soarta Napolact, brandul românesc intrat în portofoliul olandezilor de la FrieslandCampina în 2004, ar putea fi tranșată în primul semestru al acestui an. Acum, tranzacția prin care......
Pensiile de serviciu militare au costat 13,8 miliarde de lei în 2024 din bugetul de stat, cu 14% mai mult decât în 2023. Peste 180.000 de oameni le-au încasat – analiză exclusivă
Pensiile de serviciu militare au costat 13,8 miliarde de lei în 2024 din bugetul de stat, cu 14% mai mult decât în 2023. ...
Pensiile de serviciu militare au costat 13,8 miliarde de lei brut în anul 2024, cu aproape 14% mai mult decât în anul ...
Război în Iran. Ministrul de externe al României, Oana Țoiu, primele informații despre românii prinși în conflict: Anxietate crescută. Românii sunt în siguranță
Război în Iran. Ministrul de externe al României, Oana Țoiu, primele informații despre românii prinși în conflict: ...
Război Iran. Ministrul de externe al României, Oana Țoiu, a făcut primele declarații în legătură cu situația românilor ...
MG, BYD și Chery continuă să consolideze poziția mărcilor chineze în Europa. În ianuarie, 7 din 100 de mașini noi vândute au provenit din China
MG, BYD și Chery continuă să consolideze poziția mărcilor chineze în Europa. În ianuarie, 7 din 100 de mașini noi ...
Cererea tot mai mare pentru vehicule hibride Chery și BYD, alături de poziția deja solidă deținută de MG, au majorat ...