Unu din trei români a deschis site-uri infectate, în 2013

Adaugă-ne ca sursă preferată

În România, riscul de infectare online este unul mediu, comparabil cu cel din Germania, Franţa, Spania, Anglia sau SUA. În Europa, cel mai scăzut grad de risc de infectare online este în Norvegia şi Finlanda, iar riscul este cel mai ridicat în Ucraina, Belarus şi Rusia.

Potrivit datelor Kaspersky, cele mai frecvente atacuri informatice cu care se confruntă companiile sunt viruşii, ‘viermii’, spyware-ul (aplicaţiile de spionaj) – 66% şi spam-ul (61%), în timp ce 9% din companii spun că s-au confruntat cu atacuri direcţionate.

În 2012 au fost raportate peste 438.600 firme active în România, dintre care 88,7% sunt micro afaceri şi 9,1% întreprinderi mici (până la 9 şi respectiv între 10 şi 49 de angajaţi). Mai mult de 30% din incidentele de securitate au fost identificate pentru companii cu 100 sau mai puţini angajaţi, fiind vizate datele clienţilor şi informaţii financiare.

Microîntreprinderile şi societăţile mici sunt considerate ţinte uşoare pentru că măsurile de securitate sunt slabe, din cauza lipsei de educare şi bugetului, iar şansele pentru ca atacatorii să fie prinşi sunt mai mici.

În estul Europei, pierderile cauzate de incidentele de securitate IT pentru o companie mică pot urca până la 38.000 de dolari, a precizat Adrian Porcescu, trainer şi consultant Kaspersky Lab. Acestea includ şi costurile medii pentru angajarea unui expert IT în vederea remedierii problemelor, achiziţia unor echipamente noi sau pierderea oportunităţilor de business.

Incidentele IT pot avea efecte pe termen lung greu de soluţionat iar un singur incident de securitate poate însemna uneori falimentul.

Kaspersky Lab a lansat o nouă versiune a soluţiei Kaspersky Small Office Security /KSOS/, creată special pentru companiile cu mai puţin de 25 de angajaţi. Potrivit estimărilor IDC, la nivel global există peste 75 de milioane de companii care lucrează cu mai puţin de 10 de angajaţi.
Aceste ‘microîntreprinderi’ vor procesa miliarde de dolari în 2014. Însă, acest segment a fost, în general, slab deservit de companiile de securitate IT, care nu oferă produse specializate pentru nevoile microîntreprinderilor. KSOS include noi caracteristici şi tehnologii îmbunătăţite, printre care modul Safe Money care protejează operaţiunile de Online Banking, compatibilitate sporită cu dispozitivele mobile, tehnologia Automatic Exploit Prevention, care împiedică infractorii cibernetici să utilizeze vulnerabilităţile noi din programele legitime, cunoscute sub numele de Zero Days, pentru a lansa atacuri malware, password manager şi online backup. Kaspersky Small Office Security acceptă până la 25 de licenţe de utilizator pe companie, inclusiv pentru PC-uri (Windows XP prin intermediul Windows 8), servere de fişiere şi smartphone-uri şi tablete Android. Fiecare licenţă pentru utilizator include protecţie pentru câte un PC şi un dispozitiv mobil, astfel încât companiile care achiziţionează protecţie pentru 10 de angajaţi pot proteja 10 PC-uri şi 10 dispozitive mobile. În România, versiunea cu 5 licenţe costă 750 de lei.

Piaţă românească de soluţii de securitate IT pentru companii mici a fost în 2012 de 1,3 milioane dolari.

Kaspersky Lab este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume, fiind inclus în topul primilor patru producători de soluţii pentru protecţie endpoint la nivel mondial.
În 2013, Kaspersky a procesat 200.000 de versiuni unice de malware în fiecare zi. Smartphone-urile au devenit tot mai atractive pentru atacurile informatice, iar 98,05% dintre acestea au vizat platforma Android. Numărul aplicaţiilor malware pentru platforme mobile a crescut accentuat în 2013, de la 68.000 în primul trimestru la aproape 150.000 de aplicaţii în trimestrul patru din 2013. Consecinţele unui atac informatic sunt sustragerea de informaţii – furtul de date importante, secrete comerciale, date personale ale angajaţilor sau ale clienţilor, monitorizarea activităţilor interne ale companiei, pierderi financiare – companiile pot suferi pierderi importante în urmă unor atacuri financiare specializate cu troieni bancari capabili să transfere bani prin intermediul sistemelor de online banking, sabotajul informatic – anumite atacuri au că scop distrugerea totală a datelor stocate pe calculatoarele victimei. Se încearcă astfel perturbarea activităţilor operaţionale ale companiei vizate, prejudicii reputaţionale – site-urile şi conturile de social networking ale companiilor cu o prezenţa vizibilă în mediul online sunt vizate de infractori cibernetici pentru potenţialul acestor resurse de a distribui malware.