Vâlcov: Ministerul Justiţiei ar trebui să se implice mai serios în problema Legii falimentului personal

Întrebat dacă el consideră necesar un studiu de impact pe Legea falimentului personal, aşa cum a solicitat Fondul Monetar Internaţional, Vâlcov a răspuns că deciziile nu trebuie luate ‘la cald’, iar Parlamentul este cel care trebuie să decidă cum este mai bine pentru cetăţeni, cu ajutorul Băncii Naţionale şi al Ministerului de Finanţe, la care să se adauge un studiu de impact.

‘Înainte de scrisoarea FMI, eu am ieşit public şi am spus că toate aceste legi care se vor adopta în această perioadă trebuie analizate foarte bine. Trebuie să nu luăm deciziile la cald şi Parlamentul este forul tutelar. Bineînţeles, solicitând atât Ministerului Finanţelor Publice, cât şi Băncii Naţionale a României, puncte de vedere şi implicarea în această situaţie şi, apoi, pe baza acestor date şi pe baza unui studiu de impact, să ia decizia cea mai bună pentru români’, a adăugat şeful de la Finanţe.

Ministrul s-a declarat optimist cu privire la faptul că în prima parte a sesiunii parlamentare ce urmează să înceapă vor ‘ieşi din Parlament’ atât Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 46/2014 referitoare la restructurarea creditelor, cât şi Legea insolvenţei, scrie Agerpres.

Şedinţa Comisiei pentru buget – finanţe din Camera Deputaţilor, în care trebuia să se discute despre conversia creditelor din valută în lei, a fost suspendată, miercuri, din lipsă de cvorum.

‘Constat că lucrurile merg dinspre bine spre foarte bine. Mi-aş dori să rog acum unul dintre secretarii comisiei să stabilească cvorumul şi constat că nu există. Neavând condiţia de cvorum, mulţumesc pentru participare. Ne vedem săptămâna viitoare în sesiunea ordinară’, a spus preşedintele comisiei, social-democratul Viorel Ştefan.

Comisia pentru buget urma să discute miercuri cu reprezentanţi ai Asociaţiei Române a Băncilor, Băncii Naţionale, Ministerului de Finanţe, Consiliului Patronatelor Bancare proiectele de lege privind conversia creditelor din valută în lei.

În data de 15 ianuarie 2015, francul elveţian s-a apreciat puternic pe pieţele internaţionale, câştigând aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a renunţat la pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani.

Din acel moment, leul s-a depreciat accelerat pe piaţa valutară în faţa francului elveţian şi a dolarului american. În faţa monedei elveţiene, leul a pierdut aproape 16 bani într-o săptămână, de la un curs de 4,4228 lei/franc vineri, 16 ianuarie, la 4,5817 lei/franc la sfârşitul săptămânii trecute (23 ianuarie). Comparativ cu dolarul american, leul a pierdut 11,17 bani şi ameninţă pragul de 4 lei/dolar.

Luni şi marţi, leul a reuşit să recupereze din pierderea înregistrată în faţa francului elveţian şi a principalelor valute, BNR afişând marţi un curs de 4,4269 lei/franc, 4,4709 lei/euro şi 3,9644 lei/dolar.

Potrivit autorităţilor, numărul românilor cu credite în franci ajunge la aproape 75.000.