Vâlcov: Rescadenţarea şi programele proprii ale băncilor sunt soluţii la problema creditelor în franci elveţieni

Rescadenţarea şi programele proprii ale băncilor de conversie şi anihilare a efectelor aprecierii puternice a francului elveţian în raport cu moneda naţională sunt două soluţii pentru problema celor cu credite în franci elveţieni, identificate în urma întâlnirii de vineri a ministrului Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, cu conducerea Băncii Naţionale a României (BNR).
Economica.net - vin, 16 ian. 2015, 19:37
Vâlcov: Rescadenţarea şi programele proprii ale băncilor sunt soluţii la problema creditelor în franci elveţieni

O bancă, deţinând o mare parte a acestor credite în franci elveţieni, are un program propriu şi va face conversia creditelor, pentru cei care doresc, din franci în euro sau în lei, iar după aceea va aplica un discount care să reducă foarte mult din această creştere a cursului francului elveţian sau să o anihileze în totalitate, a declarat ministrul Finanţelor, la finalul întâlnirii de la BNR.

Oficialul MFP a menţionat şi rescadenţarea creditelor, conform Ordonanţei 64 din iulie 2014, care rezolvă 51% din situaţii şi al cărei cadru de aplicare poate fi lărgit, restricţiile iniţiale fiind legate de nivelul veniturilor celor care aplică.

‘A fost o discuţie foarte bună la sediul BNR. Va continua această discuţie şi săptămâna viitoare. Am încercat şi încercăm să identificăm în primul rând situaţia în care ne aflăm şi apoi să vedem care sunt soluţiile pentru a rezolva, pentru o mare parte dintre cei care au aceste credite în franci elveţieni, pe un termen mai lung, această problemă. Din analiza datelor, pentru că s-a făcut o analiză foarte exactă, s-a constatat că nu este vorba despre 150.000 de persoane care au aceste credite. Vorbim de 75.412 debitori (persoane fizice) şi numărul de bănci ce au un portofoliu destul de important, de peste 90%, este de numai şase bănci. Există o soluţie la această problemă, din iulie anul trecut, când conform Ordonanţei 46/2014, Guvernul a aprobat şi a susţinut rescadenţarea creditelor pentru persoanele care aveau un nivel al veniturilor sub un anumit prag. Această Ordonanţă merge în Parlament şi va putea să fie lărgit acest cadru astfel încât să încadrăm cât mai multe persoane din cele 75.000 care au nevoie de o astfel de rescadenţare’, a afirmat Vâlcov.

Oficialul MFP a explicat că, prin rescadenţare, pentru primii doi ani rata la credit va scădea foarte mult, iar în anii următori o mare parte din cheltuieli va fi preluată de către stat, prin reducere la impozitul pe venit.

Vâlcov a precizat că luni va avea o nouă întâlnire la BNR şi că săptămâna viitoare vor fi discuţii şi cu celelalte bănci pentru a vedea dacă îşi permit şi ele un program propriu de conversie a creditelor. Ministrul Finanţelor a subliniat că România este o economie liberă şi că intervenţia Guvernului în astfel de situaţii nu trebuie să fie în dauna băncilor private.

‘Totuşi, nu ştiu dacă România este Ungaria, dacă România doreşte să meargă pe acest model (să impună conversia creditelor – n.r.). Trebuie să vedem soluţiile economice pe care le avem astăzi şi pe care le putem aplica fără a îngrădi câştigul sau dreptul altor jucători pe piaţa şi aici mă refer la bănci’, a spus Vâlcov.

Întrebat despre ‘îngheţarea’ cursului, oficialul MFP a afirmat că acest lucru ar trebui acceptat de către bănci, nu impus.

‘Eu am prezentat două (soluţii – n.r.), din care una, printr-un program propriu al băncii, ar duce la anihilarea acestei creşteri a cursului, iar cealaltă ar duce ca pe o perioadă de timp scurt, 2 sau 3 ani, ratele să scadă, iar după aceea, când ratele vor creşte, o mare parte din presiunea acestei creşteri va fi preluată de către stat prin acea reducere la impozitul pe venit. Deci soluţii sunt cu totul şi cu totul altele şi acolo statul va avea o intervenţie pentru ca începând din 2017 va interveni. Aproximativ 0,1 la sută din PIB vor fi alocaţi pentru cei care vor cere rescadenţarea şi acest fapt va duce ca în economie toţi actorii să fie mulţumiţi. De ce să nu mergem pe o situaţie ‘win-win-win’, să mergem pe o situaţie de impunere de forţă, care nu ştiu dacă este extrem de bine primită atât în Europa cât şi în România. Noi vrem să încurajăm atât băncile cât şi populaţia să se desfăşoare în condiţii cât mai corecte şi în condiţiile unei economii de piaţă. În niciun caz nu suntem un Guvern care pune sau bagă pumnul în gura cuiva. Săptămâna viitoare va urma să avem şi alte întâlniri’, a mai spus Vâlcov.

Te-ar mai putea interesa și
Agricultura cântărește 2,5% din PIB-ul României, dar pierde teren față de 2009
Agricultura cântărește 2,5% din PIB-ul României, dar pierde teren față de 2009
România se află printre statele UE cu cea mai mare contribuție a agriculturii la PIB, dar cu toate acestea ponderea sectorului a scăzut semnificativ în ultimii 15 ani, arată datele europene,......
Anunţ de la BNR. Ce s-a întâmplat cu masa monetară a României şi cu creditele acordate populației şi firmelor
Anunţ de la BNR. Ce s-a întâmplat cu masa monetară a României şi cu creditele acordate populației şi firmelor
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în luna ianuarie 2026 cu 0,2% faţă de decembrie ...
EXCLUSIV Comisia Europeană transmite Guvernului României să nu mintă în legătură cu închiderea centralelor pe cărbune. Cere dovezi clare că România chiar a închis ce a anunțat că închide – Miza este un miliard de euro
EXCLUSIV Comisia Europeană transmite Guvernului României să nu mintă în legătură cu închiderea centralelor pe cărbune. ...
O parte din corespondența dintre Guvern și Comisia Europeană pe marginea îndeplinirii angajamentelor asumate de România ...
Criză în România. Cel mai mare declin al pieței auto din UE, pentru ţara noastră
Criză în România. Cel mai mare declin al pieței auto din UE, pentru ţara noastră
Înmatriculările de autoturisme noi în Europa au scăzut în ritm anual în luna ianuarie 2026, acesta fiind primul declin ...