Vânzările de retail în Grecia au crescut în noiembrie, pentru prima dată în ultimii patru ani

În noiembrie, volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu 2,9% comparativ cu perioada similară din 2012, după un declin de 1,1% în octombrie. Conform datelor ELSTAT, retailerii au oferit discounturi ăn noiembrie, ceea ce a dus la majorarea vânzărilor, chiar dacă veniturile au stagnat.

‘Vedem o stabilizare a pieţei, nu o redresare, dar e destul de bine pentru noi în acest moment’, a declarat preşedintele Federaţiei retailerilor eleni (ESEE), Vassilis Korkidis.

Pentru luna decembrie se estimează că vânzările de retail după venituri au scăzut la şapte miliarde de euro, de la 7,6 miliarde de euro în noiembrie, a explicat Vassilis Korkidis. Acesta a adăugat că în acest moment cumpărătorii preferă produsele de la brandurile mai ieftine.

Din cauza efectelor crizei, Grecia s-a confruntat cu prima deflaţie din peste 40 de ani. Preţurile de consum au scăzut în Grecia pentru a zecea lună consecutiv, însă rata deflaţiei s-a atenuat în decembrie, faţă de nivelul record înregistrat în noiembrie, a anunţat recent Oficiul central de Statistică.

Şomajul record, reducerea salariilor şi declinul economiei au dus la scăderea continuă a preţurilor, făcând economia mai competitivă, dar ameninţând eforturile Greciei de a-şi ţine sub control datoria, consideră analiştii.

Luna trecută, preţurile de consum au scăzut în ritm anual la 1,7%, după ce s-au redus la 2,9% în noiembrie, când s-a înregistrat cea mai accentuată rată de deflaţie raportată de la publicarea acestor date, în 1960. Economiştii se aşteptau la un declin de 2,2%.

Scăderea preţurilor este văzută de creditorii internaţionali ai Greciei ca un mijloc de a face companiile elene mai competitive peste hotare şi de a proteja consumatorii, ale căror venituri s-au redus drastic.

Conform FMI, preţurile de consum în Grecia vor rămâne pe termen mediu sub rata medie a inflaţiei din zona euro.

Deflaţia, o scădere cronică a preţurilor, afectează întreaga economie, deoarece consumatorii evită să facă achiziţii în aşteptarea unor noi reduceri de preţuri, ceea ce afectează cererea şi forţează companiile să-şi reducă cheltuielile şi angajările, creând astfel un efect în spirală.

Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro care a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro.