Criză demografică: vârsta medie la care româncele aleg să devină mame a crescut cu cinci ani din 1990 până acum

Adaugă-ne ca sursă preferată

În plus, potrivit unei clinici private de profil din Capitală, media din Bucureşti depăşeşte 29 de ani.

Astfel, studiul arată că cele mai multe românce dau naştere primului copil între 25 şi 29 de ani (peste 35.600 de nou-născuţi), ceea ce înseamnă o creştere cu 120% faţă de anul 1990. Peste 20.000 de femei nasc primul copil între 30 şi 34 de ani, ceea ce înseamnă de 3 ori mai mult decât acum 25 de ani.

La polul opus, cea mai dramatică scădere, cu 70%, până la 24.000 de naşteri, se înregistrează în categoria de vârstă 20-24 de ani.

„Femeile vor o carieră, siguranţă financiară, şi abia apoi se gândesc să facă şi un copil. Emoţional, multe persoane, bărbaţi şi femei deopotrivă, nu sunt pregătite pentru responsabilitate, angajament şi schimbarea stilulului de viaţă, inevitabil în contextul în care apare un copil. Totuşi, trebuie să ţină cont însă de curbele de fertilitate pe care le are femeia, dar şi de predispoziţia la infertilitate a bărbatului. Perioada optimă, biologic vorbind, este cuprinsă între 20 şi 35 de ani. Eu aş recomanda chiar până la 30, 32 de ani. Peste această vârstă, intervin o serie de argumente contra, dar şi de riscuri pentru mamă şi copil. În cel mai simplu mod spus, după 35 de ani şansele încep să scadă, iar după 40 de ani, se prăbuşesc dramatic”, a declarat dr. Chadi Muheidli, medic obstetrică-ginecologie, specialist în reproducere umană asistată, citat într-un comunicat.

Situaţia este similară şi în cazul bărbaţilor care aleg să devină taţi. Dacă în 1990, cei mai mulţi bărbaţi, care deveneau tată pentru prima dată, aveau între 25 şi 29 de ani (~ 100.000), acum categoria de vârstă cu cel mai mare număr de taţi la primul copil este 30-34 de ani, respectiv 57.000.

Cea mai mare scădere este în categoria de vârstă 20-24 de ani, de 77%, de la 80.000 la 18.000, în timp ce între 25 şi 29 de ani, numărul taţilor s-a înjumătăţit.

Tot mai mulţi bărbaţi aleg şi ei să devină părinţi mai târziu. Pe categoria de vârstă de 35-39 de ani, creşterea este de 18%.

„La bărbaţi se întâmplă altceva: fie fug de responsabilitate, fie au probleme tot mai serioase de fertilitate. Primul este un argument emoţional cu care lucrează psihologul, iar al doilea, ţine de educaţia şi de grija fiecăruia. În termeni biologici, riscurile se dublează odată cu înaintarea în vârstă a părinţilor. Complicaţiile privind sănătatea micuţilor sunt remarcate atunci când bărbatul şi femeia au peste 40 de ani. Există studii care afirmă că riscul de autism creşte de 6 ori în cazul în care partenerul depăşeşte această vârstă, fără să se demonstreze o legătură cu vârsta mamei”, susţine dr. Chadi Muheidli.

Anul 2001 a fost primul în care rata natalităţii a scăzut sub 10. Potrivit ultimelor date centralizate de Institutul Naţional de Statistică, rata natalităţii a fost, în anul 2014, de 8,8 născuţi vii la mia de locuitori, de la 13,6 în anul 1990.