Vasilescu, BNR: Cred că opinia Consiliul Fiscal faţă de Codul Fiscal ar trebui luată în seamă

‘Răspunsurile Consiliului Fiscal sunt foarte categorice /faţă de Codul Fiscal, n.r./ şi antrenează deviaţii permanente şi de proporţii de la obiectivele ce decurg din tratatele europene, cât şi din legislaţia naţională. Această afirmaţie a Consiliului Fiscal în raportul adresat Preşedinţiei este foarte categorică şi nu poate fi neglijată. Înainte de asta, însă, Consiliul Fiscal şi-a exprimat o opinie larg răspândită şi probabil că nu au luat-o prea mulţi în seamă. Eu cred că, din moment ce preşedintele nu a promulgat Codul Fiscal, acesta se întoarce la Parlament şi Parlamentul trebuie să stabilească paşii care trebuie urmaţi de aici încolo. Cred că unul dintre paşii de urmat este şi ascultarea cu atenţie a Consiliului Fiscal’, a spus Vasilescu.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Senatului cererea de reexaminare a Legii privind Codul fiscal. Şeful statului subliniază că ‘legiuitorul trebuie să promoveze o atitudine echilibrată şi raţională, de natură a nu genera disfuncţionalităţi care, ulterior, să necesite frecvente corectări de ordin legislativ’, motiv pentru care ‘în elaborarea unui nou Cod fiscal nu ar trebui promovate politici care generează fiscalităţi excesive, dar nici relaxări accentuate’.

‘Măsurile de austeritate ale anului 2010 trebuie să rămână istorie. Revenirea la politici fiscale riscante şi cu consecinţe negative pe termen lung reprezintă o experienţă pe care nu numai clasa politică nu şi-o mai poate permite, dar, mai ales, costurile acestora nu trebuie să mai fie suportate de cetăţeni’, afirmă Iohannis în cererea de reexaminare.

În opinia sa, ‘simpla relaxare fiscală, neînsoţită de continuarea procesului de creştere a colectării veniturilor şi de o reaşezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai raţională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluţiilor economice şi sociale viitoare’, precizează Iohannis.

În replică, premierul Victor Ponta a afirmat că respingerea de către preşedintele Klaus Iohannis a noului Cod fiscal are ca posibile explicaţii fie ‘o decizie pur politică de blocare a activităţii economice a Guvernului cu orice cost’, fie ‘o decizie luată în afara României şi împotriva intereselor României’.

La începutul lunii iulie, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat, pentru Agerpres, faptul că autorităţile române trebuie să-şi reconsidere poziţia faţă de Codul Fiscal şi să continue acordul cu instituţiile internaţionale, pentru a diminua riscurile la care este expusă, mai ales în acest context internaţional dificil dat de situaţia din Grecia şi având în vedere că, în 25 de ani, România a înregistrat derapaje mari de cele mai multe ori când a fost pe cont propriu.

‘Cred că România ar risca foarte mult, în acest moment atât de delicat din punct de vedere internaţional, dacă ar merge cu acest pachet fiscal în continuare, care deteriorează masiv poziţia fiscală. (…) Eu cred că asta este, de fapt, soluţia în acest moment: reconsiderarea poziţiei pe Codul Fiscal, un acord cu instituţiile internaţionale, respectiv FMI şi Comisia Europeană, şi, în felul acesta, vom diminua riscurile’, a subliniat Dumitru.

Proiectul de Cod fiscal a fost aprobat, în data de 24 iunie, în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, cu 306 voturi ‘pentru’, două ‘împotrivă’ şi o abţinere.

Actul normativ prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19%, începând din data de 1 ianuarie 2016. Iniţial, Guvernul a propus scăderea TVA la 20% începând de anul viitor şi la 18% din 2018. De asemenea, potrivit noului Cod Fiscal, impozitul pe construcţii speciale va fi eliminat din 2016, iar cota unică de impozitare este prevăzut să scadă de la 16% la 14% de la 1 ianuarie 2019.

Alte modificări vor fi aplicate în sectorul microîntreprinderilor, unde cota de impozitare pentru microîntreprinderile fără salariaţi va fi de 3% din venituri plus 1.530 de lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit. Cotele de impozitare vor fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaţi, inclusiv, de 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat şi de 3% pentru microîntreprinderile care se află în anumite situaţii înscrise în registrul comerţului – dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, declarare pe proprie răspundere a nedesfăşurării de activităţi la sediul social/sediile secundare.

Contribuţiile de asigurări sociale la angajat urmează să se reducă de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2018, iar cele datorate de angajator de la 15,8% la 13,5%.