Vasilescu: BNR nu a vorbit în 2008 despre un acord cu FMI pentru că era an electoral

„2008 a fost an electoral, era un guvern în funcţie şi urma altul după alegeri. Cum i-ar fi căzut Băncii Naţionale să iasă şi să vorbească că vrea un acord cu Fondul Monetar Internaţional? Poate că Fondul nu voia un acord cu România, poate nu avea ochi pentru noi”, a afirmat Vasilescu, la BNR, cu ocazia lansării cărţii „România între Est şi Vest. Aderarea la FMI şi BIRD”, de Ion Alexandrescu, arătând că exprimă o opinie personală, care nu reprezintă neapărat poziţia băncii centrale.

El a precizat că răspunde unei întrebări care s-a tot vehiculat în mass-media în ultimii ani, referitor la faptul că BNR nu a vorbit nimic despre acordul cu FMI în 2008, iar la începutul anului 2009 s-a aşezat imaediat la masă pentru a parafa acordul.

Potrivit lui Vasilescu, cu toate că BNR nu şi-a exprimat public poziţia, în urma discuţiilor dintre experţii Băncii Naţionale reieşea limpede că România avea nevoie de un acord cu FMI.

Vasilescu a arătat că FMI nu este o instituţie care vrea să împrumute ţări care să devină campioni economici, ci rostul său este de a sprijini ţări care şchioapătă, de a fi uneori o cârjă.

Reprezentantul BNR a reamintit că în urma acordului multilateral, încheiat între România, pe de-o parte, şi Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială, pe de altă parte, au venit bani de la Banca Mondială destinaţi investiţiilor şi proiectelor, de la CE pentru acoperirea deficitului bugetar, iar cei de la FMI au fost destinaţi Băncii Naţionale.

„Pentru prima oară, FMI şi-a călcat pe inimă şi a direcţionat o parte din bani la Ministerul Finanţelor, pentru buget”, a mai amintit Vasilescu.

El a explicat că în anii 2009-2010, când în România s-a resimţit recesiune puternică, consumul a scăzut drastic şi era nevoie de o cârjă pentru a-l sprijini, iar banii au venit „să astupe un gol”.

Vasilescu a mai arătat că înainte de criză România a avut cinci ani cu un surplus de fonduri, când intrau 20 miliarde de euro din străinătate.

„Era şi-o vorbă la Banca Naţională: «Doamne fereşte să nu ne înecăm în butoiul cu miere!». Veneau 20 miliarde de euro peste noi, din afară, şi nu ştiam ce să facem cu ei. După 2008, graniţele s-au închis şi nu au mai venit bani”, a mai spus Vasilescu.

În lipsa unui acord cu FMI, România s-ar fi aflat într-o situaţie catastrofală la acel moment, potrivit reprezentantului BNR.

Amintind decursul relaţiilor dintre România şi FMI sau Banca Mondială, Vasilescu a spus că a exitat o istorie destul de tensionată, cu puncte culminante în anii 1982, când România a înregistrat încetări de plăţi către organismele internaţionale.

„România a avut numai două încetări de plăţi în istorie. Una în 1932, din cauza crizei, şi alta în 1982, când am împrumutat bani să facem o industrie şi când a fost să rambursăm banii, industria n-a mai putut”, a adăugat Vasilescu.

La acel moment a fost vândut o parte din aurul de la BNR pentru a acoperi din datorie.

În 1982 Ceauşescu s-a angajat să plătească în zece ani toată datoria, dorind să rupă relaţia cu FMI şi Banca Mondială.