Vaticanul dezvăluie în premieră arhivele sale secrete

Expoziţia excepţională a fost inaugurată, miercuri, la Musei Capitolini din Roma.

În total, peste 100 de documente originale au fost selecţionate pentru această expoziţie, care marchează a 400-a aniversare de la înfiinţarea, de către Papa Paul al V-lea, a Arhivelor secrete ale Vaticanului.

Intitulată „Lux in arcana”, care se traduce, din latină, prin Dezvăluirea secretelor („Lumină asupra secretelor”, mai precis), expoziţia cuprinde, între altele, cererea de anulare a căsătoriei regelui Henric al VIII-lea cu Catherine de Aragon, „Dictatus Papae” al lui Grigore al VII-lea, manuscris din secolul al XI-lea care afirmă supremaţia papală asupra oricărei alte puteri pe pământ, notele scrise în timpul procesului lui Galileo Galiei şi bula de excomunicare a lui Martin Luther, precum şi un pergament de 60 de metri, din 1308, conţinând confesiunile Cavalerilor Templieri în faţa a trei cardinali trimişi de Papa Clement al V-lea la castelul Chinon, din Franţa.

Expoziţia dezvăluie şi documente prin care se încearcă să se apere atitudinea Papei Pius al XII-lea, criticat pentru că a păstrat
tăcerea faţă de Holocaust, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, documentul ce atestă nominalizarea la tronul
papal a sihastrului Pietro Morrone (secolul al XIII-lea), devenit Celestin al V-lea şi singurul papă din istorie care a demisionat,  un edict din secolul al XV-lea, prin care papa Alexandru al VI-lea împarte Lumea Nouă între Spania şi Portugalia, după „descoperirea” Americii de către Cristofor Columb, dar şi decretul Papei Leon al X-lea, care a marcat schisma cu protestanţii,
declanşând războaie în Europa.

Mai sunt scrisorile lui Michelangelo despre construcţia bazilicii Sfântul Petru şi o scrisoare pe mătase a împărătesei Chinei
Helena Wang, convertită la creştinism. Un document insolit este scrisoarea şefului de trib indian Ojibwa, din secolul al XIX-lea, adresată papei Leon al XIII-lea, în care îl numeşte pe acesta „mare maestru al rugăciunilor care îndeplineşte funcţiile lui Iisus”. De asemenea,  o raritate este şi scrisoarea reginei Marie-Antoinette, după ce fusese aruncată în închisoare, la Revoluţia franceză, în care se poate citi: „Sentimentele acelora care îmi împărtăşesc tristeţea (…) reprezintă singura consolare pe care o pot avea în aceste circumstanţe triste”.

„Este pentru prima dată în istorie – şi poate şi ultima – când aceste documente părăsesc incinta Vaticanului”, afirmă organizatorii expoziţiei. Aceasta va fi deschisă până în 9 septembrie.  Documentele, prezentate pot fi consultate şi pe site-ul
www.luxinarcana.org .