Veste excelentă pentru România guvernului Bolojan! Am scăpat iar de „junk”. Fitch Ratings reconfirmă calificativul României. Stabilitatea politică și măsurile anunțate, elemente de bază
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/03/Fitch-Rating-560x420.jpg)
Agenția Fitch, cea mai „blândă” dintre cele trei mari agenții de rating care domină peisajul internațional, a reconfirmat ratingul BBB- cu perspectivă negativă acordat României. Această evaluare ne menține în zona țărilor deschise pentru investiții, însă la graniță cu categoria „junk”. Amintim că Standard and Poor’s (S&P) , altă agenție majoră de rating, a reevaluat deja România confirmându-i poziția. ” „De remarcat că S&P a efectuat deja o revizuire extraordinară, confirmând ratingul actual al României. Cu toate acestea, perspectiva negativă ar putea persista din cauza riscurilor legate de implementarea măsurilor fiscale, în special în 2026, când ar putea apărea dificultăți. „, comenta Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, înainte de anunțul Fitch, afirmând că se așteaptă ca din toamnă România să iasă iar să se împrumute pe piețe internaționale.
Iată ce transmite Fitch:
Puncte tari și puncte slabe: Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care susțin convergența veniturilor și finanțele externe. PIB-ul pe cap de locuitor și guvernarea sunt peste echivalentele din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă destul de ridicată.
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, demonstrată de un deficit fiscal mare și de un raport datorie publică/PIB în creștere rapidă. Incertitudinea politică s-a diminuat, iar noul guvern a introdus un pachet inițial ambițios de consolidare fiscală. Cu toate acestea, riscurile semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu provin din creșterea slabă, provocările de implementare, oboseala fiscală și polarizarea politică ridicată.
Președinte nou, Guvern nou: Incertitudinea politică a scăzut semnificativ de la ultima evaluare a ratingului din februarie 2025. Nicușor Dan, un politician independent, centrist, pro-UE, a câștigat alegerile prezidențiale din mai împotriva candidatului populist, George Simion. Un guvern de coaliție cvadripartit, pro-occidental, a fost format cu o majoritate confortabilă și sprijinul președintelui.
Un pachet ambițios de consolidare fiscală a fost anunțat și rapid legiferat în iulie, bazat pe munca comună a președintelui și a guvernului. Cu toate acestea, costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta rămân provocări politice semnificative. În plus, cele mai mari două partide din coaliție – PNL, partidul de centru-dreapta al lui Bolojan, și PSD, partidul de centru-stânga – au convenit că Bolojan va face loc unui nou prim-ministru din partea PSD în 2027, ceea ce ar putea duce la incertitudine politică.
Consolidare fiscală: România a început consolidarea fiscală, deși de la o poziție de pornire foarte slabă în 2024, cu un deficit fiscal general de 9,3% din PIB. După măsurile implementate la sfârșitul anului 2024 de către guvernul anterior, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat de guvern la aproximativ 1% din PIB în acest an, cu creșteri ale TVA (2 puncte procentuale din cota standard, 2-6 puncte procentuale din cota redusă) intrând în vigoare din august 2025 ca principală măsură pe partea de venituri. Alte măsuri de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv încă un an de înghețare nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public.
Deficite încă mari: Cu toate acestea, preconizăm că deficitele bugetare ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Bureau”, deficitul scăzând la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste previziuni iau în considerare efectele de runda a doua, cum ar fi impactul negativ asupra PIB-ului al înăspririi fiscale. Guvernul pregătește măsuri suplimentare de consolidare fiscală pe partea de venituri și cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, dar, întrucât acestea nu sunt încă finalizate, nu le-am inclus în proiecțiile noastre fiscale.
Creștere economică slabă pe termen lung: Creșterea economică a României a rămas sub 1% din trimestrul 1 al anului 2024 în cea mai mare parte a timpului, evidențiind compromisuri dificile din partea politicilor între consolidarea fiscală și creșterea anticipată în următorii doi-trei ani. Conform previziunilor noastre, creșterea PIB-ului nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027, dar riscurile negative sunt ținute sub control, deoarece o mai mare claritate cu privire la traiectoria consolidării fiscale va sprijini încrederea și finanțarea externă. Previzăm o creștere a PIB-ului de 0,7% în acest an, practic aceeași ca în 2024. Previzăm că creșterea se va stabiliza în jurul valorii de 1,2% în 2026 și 2027, beneficiind de stimulul anticiclic al fondurilor UE și de o oarecare redresare a creșterii economice din zona euro.
Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului pentru România, exacerbată de impactul inflaționist al creșterilor TVA. Inflația a rămas peste ținta de 2,5% +/-1 punct punctual stabilită de Banca Națională a României (BNR) din mai 2021, iar inflația medie pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este prognozată la 6,5%, dublu față de mediana actuală „Better Business Bureau”. Inflația de bază a devenit mai persistentă, inflația de bază stabilizându-se la 5%-6% în cursul anilor 2024 și al primei jumătăți a anului 2025, în urma șocurilor inițiale asupra prețurilor la energie și alimente. O inflație persistent peste țintă va amplifica provocările de politică monetară cu care se confruntă BNR, ancorată pe un regim de curs de schimb strict gestionat.
Creșterea datoriei publice: Datoria publică brută a crescut la 55% din PIB la sfârșitul anului 2024, puțin sub mediana actuală „BBB” de 56%. Luând în considerare pachetul inițial de consolidare al guvernului, preconizăm că rata datoriei va continua să crească până la 63,4% în 2027 și s-ar putea apropia de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar presiunea ascendentă asupra datoriei, având în vedere deficitul inițial foarte ridicat. În plus, creșterea economică reală moderată prognozată și deflatorul PIB mai scăzut înseamnă că creșterea nominală a PIB-ului va fi în medie de doar 4%-5% pe orizontul de prognoză, comparativ cu o medie de 10% în perioada 2021-2024.
Dezechilibre externe semnificative: Deficitul de cont curent (CAD) s-a mărit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, din cauza slăbiciunii exporturilor și a dinamicii continue a importurilor, ceea ce stă la baza problemei deficitului dublu. Mediana actuală a CAD „BBB” este de doar 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie o excepție clară. Previzăm că dolarul canadian (CAD) se va reduce la mai puțin de 7% din PIB până în 2026, în principal din cauza scăderii cererii de importuri din sectorul public și privat, deoarece consolidarea fiscală duce la o scădere a veniturilor disponibile reale. Previzăm că datoria externă netă va crește la 26% din PIB în 2027, față de 22% în 2024, semnificativ peste valoarea mediană proiectată de 3% pentru indicele „Better Business Bureau”.
Finanțare externă semnificativă: Deficitele sale duble mari înseamnă că România se bazează pe un flux constant de finanțare externă. Tensiunile de pe piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, evidențiind vulnerabilitatea statului la schimbările de percepție a pieței. Perspectiva unor intrări masive de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, deoarece acestea stimulează în mod direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde EUR în luna mai din cauza intervenției valutare.
Îmbunătățirea condițiilor de finanțare: România a intrat cu succes pe piața internațională de obligațiuni (5 miliarde EUR) în iulie 2025, imediat după anunțarea pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut de la maximele atinse la începutul lunii mai, când naționalistul George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, dar rămân peste nivelurile înregistrate până la mijlocul lunii noiembrie 2024. Costul mediu de emisiune în prima jumătate a anului 2025 a fost de 7,2% în lei și de 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% și, respectiv, 5,2% în 2024. Ne așteptăm ca raportul plăților de dobânzi guvernamentale la venituri să crească la 8,7% până în 2027 (6,8% în 2024), puțin sub rata de 9,2% proiectată pentru mediana „BBB”.
Reziliența băncilor în ciuda provocărilor: Fitch se așteaptă ca sectorul bancar din România să gestioneze riscurile sporite ale mediului operațional, generate de legătura dintre creditorii suverani și bănci (obligațiunile guvernamentale reprezintă aproximativ 20% din activele totale la sfârșitul lunii martie 2025), volatilitatea crescută a pieței și dublarea impozitului pe cifra de afaceri. Această rezistență este susținută de rate de capitalizare de obicei peste media regională, o profitabilitate sănătoasă (randamentul anualizat al activelor în trimestrul 1 2025 la 1,7%) și o finanțare stabilă bazată pe depozite granulare ale clienților locali. Calitatea activelor rămâne solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5% la sfârșitul lunii martie 2025.
La finalul lunii iulie, S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile suverane ale României la nivelurile ‘BBB-‘ pentru datorii pe termen lung și ‘A-3’ pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda locală, potrivit unui comunicat al agenției de rating. Perspectivele rămân negative, reflectând riscuri persistente legate de sustenabilitatea finanțelor publice, în ciuda măsurilor recente de consolidare fiscală adoptate de noul guvern.
S&P precizează că primele măsuri luate de noul Guvern sunt cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008, dar vede riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliției, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere inclusiv faptul că mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației.
„Câștigarea alegerilor de către candidatul Nicușor Dan și formarea unui nou guvern condus de premierul Ilie-Gavril Bolojan au pus, cel puțin pentru moment, capăt unei perioade prelungite de incertitudine politică și de politică economică.Noul executiv a anunțat un amplu plan de consolidare fiscală, axat pe creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, măsuri care, potrivit estimărilor, ar trebui să contribuie la scăderea deficitului bugetar la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 și la 6,4% în 2026, de la 9,3% în 2024.”, au arătat cei de la S&P.