Veste proastă de la UE: viitorul buget multianual vine cu reduceri pe capitole importante pentru România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedinţia semestrială a Consiliului UE, deţinută acum de Cipru, a pregătit o nouă versiune a bugetului înaintea a două reuniuni care vor avea loc săptămâna viitoare, respectiv cea de marţi a miniştrilor afacerilor europene şi cea de joi şi vineri a şefilor de stat şi de guvern.

Propunerea revizuită diminuează cu încă aproximativ 0,5% finanţarea pentru noile planuri naţionale prin care statele membre vor absorbi fondurile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) şi Politica de Coeziune, după ce sumele destinate acestora au fost deja reduse în propunerea Comisiei Europene cu aproximativ 10%, reducere criticată de 17 dintre statele membre. Aceste două politici ar avea astfel o alocare totală de circa 770 de miliarde de euro.

În schimb, preşedinţia cipriotă a propus reducerea alocărilor cu aproximativ 4% pentru ceilalţi doi piloni principali ai bugetului, respectiv competitivitatea economică şi acţiunea sa externă.

De exemplu, finanţarea pentru Fondul European de Competitivitate, un nou program destinat finanţării investiţiilor în tehnologii cheie pentru tranziţiile verde şi digitală, a fost redusă de la 398 de miliarde de euro, în propunerea Bruxelles-ului, la 383 de miliarde de euro în documentul pe care cele 27 de state membre îl vor examina în aceste zile.

De asemenea, alocarea pentru politica de securitate, apărare şi spaţiu este redusă cu circa 5 miliarde de euro, până la 111 miliarde de euro, iar finanţarea pentru Europa Globală (Global Europe), principalul mecanism al UE pentru acţiunea externă, este redusă de la 190 de miliarde, în propunerea Comisiei, la 182,6 miliarde de euro în propunerea preşedinţiei cipriote.

„Acesta este un compromis care ia în considerare toate opiniile exprimate în cadrul Consiliului. Am auzit voci puternice care cer un buget mai ambiţios şi, în acelaşi timp, i-am ascultat cu atenţie pe cei care au cerut reduceri bugetare semnificative”, a explicat Marilena Raouna, responsabilă cipriotă pentru afacerile europene. Faţă de propunerea Comisiei, cea formulată de preşedinţia cipriotă reprezintă o reducere globală de aproximativ 2%.

Cele 27 de state membre sunt profund divizate între aşa-numitele „frugale” (economicoase), care pledează un buget al UE mai auster, având în vedere constrângerile bugetare naţionale, şi cele care doresc o creştere a fondurilor pentru politicile agricolă şi de coeziune, acestea din urmă sugerând ca modalităţi de finanţare noi impozite sau împrumuturi, idei care nu au fost însă preluate de preşedinţia cipriotă în propunerea sa.

Summitul european care va avea loc la Bruxelles pe 18 şi 19 iunie ar trebuie să lanseze negocierile dintre cele 27 de state membre asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034.

Comisia Europeană a propus un buget total de circa 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, o creştere semnificativă faţă de cadrul financiar pe şapte ani aflat în derulare.

Obiectivul urmărit este ca negocierile să fie încheiate până la sfârşitul anului, pentru a se evita o potenţială paralizie instituţională anul viitor din cauza alegerilor care vor avea loc mai multe ţări, inclusiv a alegerilor prezidenţiale din Franţa.