Vicecancelarul Germaniei cere reducerea alocaţiilor pentru copiii migranţilor din UE care locuiesc în afara ţării

Cetăţenii UE care lucrează în Germania sunt îndreptăţiţi să primească alocaţii pentru copii – ‘Kindergeld’- chiar dacă copiii lor nu locuiesc de fapt pe teritoriul german ci au rămas în ţara lor natală.

Problema cuantumului alocaţiei pentru copii a reapărut după ce Sigmar Gabriel, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), aflat la guvernare, a afirmat că nivelul alocaţiei de care ar trebui să beneficieze copii migranţilor din UE care nu locuiesc în Germania ar trebui să fie similar ‘cu cel din ţara de origine’.

Gabriel susţine că mulţi migranţi au venit în Germania doar pentru a obţine generoasele alocaţii pentru copii. De asemenea, oficialul a sugerat că aşteaptă de câteva luni ca ministrul de Finanţe, Wolfgang Schäuble, să prezinte o propunere de reducere a alocaţiilor pentru copii.

‘Această problemă nu este nouă şi analizăm de câtva timp cum să adoptăm o astfel de decizie. Să faci solicitări e ceva diferit de a armoniza legislaţia cu cea a UE’, a afirmat pentru DW un purtător de cuvânt al ministerului de Finanţe.

Comisia Europeană a confirmat săptămâna trecută că UE va menţine actualele reglementări privind alocaţiile copiilor şi nu va schimba legislaţia.

În Germania, părinţii beneficiază de alocaţii până când copiii împlinesc 18 ani, dacă aceştia locuiesc pe teritoriul ţării, într-un stat membru al UE, în Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveţia.

Pentru studenţii sau copii care urmează cursuri vocaţionale, plăţile se fac până când copilul împlineşte 25 de ani: 192 de euro (200 de dolari) pe lună pe copil pentru primii doi născuţi. Valoarea plăţilor se modifică pentru familiile cu mai mulţi copii.

În Europa de Est, valoarea alocaţiei pentru copii este mult mai redusă decât în Germania.

După ce anul acesta Marea Britanie a mers înainte cu măsurile de reducere a alocaţiei pentru copiii migranţilor, cancelarul Angela Merkel a afirmat că ‘şi-ar putea imagina foarte bine implementarea unor măsuri similare în Germania’. Austria şi Olanda vor de asemenea să modifice valoarea alocaţiilor pentru copii migranţilor.

Începând din noiembrie 2016, Germania a plătit alocaţii lunare pentru 188.000 de copii ai migranţilor din UE care locuiesc în afara ţării, o creştere de 54% anul acesta. Cele mai multe plăţi au mers către copiii din Polonia, România, Croaţia şi Cehia.

În total, autorităţile de la Berlin au plătit aproximativ 32 de miliarde de euro pentru ‘Kindergeld,’ inclusiv 470 de milioane de euro copiilor migranţilor din UE care nu locuiesc în Germania, adică mai puţin de 0,2% din bugetul Germaniei pe 2016.

În octombrie, Guvernul german a adoptat un proiect legislativ care restrânge puternic accesul la prestaţii sociale pentru imigranţii proveniţi din celelalte state ale Uniunii Europene şi care nu dispun de un loc de muncă.

Conform proiectului, cetăţenii europeni care trăiesc în Germania nu vor mai avea dreptul la ajutoare sociale mai devreme de cinci ani de rezidenţă legală în această ţară. Persoanele respective vor putea să ceară o alocaţie temporară pentru o lună, timp în care li se va solicita să părăsească ţara.

Legea are ca scop să-i descurajeze pe imigranţi, în special pe cei din Europa de Est, care vin în Germania fără perspective serioase de a-şi găsi un loc de muncă şi cu obiectivul de a trăi de pe urma sistemului german de asigurări sociale, relativ generos.

Andrea Nahles, ministrul Muncii, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), aflat la guvernare, a propus acest proiect de lege anul trecut. Berlinul s-a opus multă vreme unei asemenea măsuri, înainte de a decide o schimbare în această privinţă, după ce Tribunalul federal pentru probleme sociale a decis, la sfârşitul lui 2015, ca orice cetăţean din UE, chiar şi unul fără loc de muncă, să aibă dreptul de a beneficia de ajutoare sociale după şase luni.

Şi în campania Brexit unul dintre subiectele extrem de discutate a fost limitarea ajutoarelor sociale pentru cei care vin în Marea Britanie din alte state ale UE.

De la 1 ianuarie 2014, au fost eliminate restricţiile privind libera circulaţie a lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa forţei de muncă din Germania, în cadrul unui acord care le păstrase în vigoare pe o perioadă de şapte ani după aderarea la Uniunea Europeană.