Vicepreședinte BMW: Trebuie să convertim întregul sistem creat în jurul mașinilor convenționale într-unul nepoluant în următorii 10 – 15 ani

Vicepreședinte BMW având în subordine tehnologiile pe bază de hidrogen, Jürgen Guldner a explicat într-un interviu acordat Economica.net, care sunt avantajele și provocările acestei surse de energie.
Robert Stan - mie, 15 sept. 2021, 22:02
Vicepreședinte BMW: Trebuie să convertim întregul sistem creat în jurul mașinilor convenționale într-unul nepoluant în următorii 10 – 15 ani

În plin avânt către depoluare, a devenit limpede că electricitatea nu va putea susține întregul parc de vehicule din întreaga lume, iar componenta care va completa spectrul noilor energii va fi hidrogenul. În acest context, am realizat la IAA Munchen 2021 un interviu cu șeful diviziei de vehicule alimentate cu hidrogen a grupului BMW, Jürgen Guldner.

– Care este diferența dintre un vehicul electric cu baterii și unul cu hidrogen în privința costurilor de producție?

– Nu vă pot spune asta pentru că nu ne aflăm încă în faza producției de serie.

– Dar plănuiți producerea unui mic număr de modele iX5 Hydrogen.

– Da. Până la finalul anului viitor vom produce o mică flotă de vehicule BMW X5 alimentate cu hidrogen. Acestea nu vor fi vândute către clienți finali. Este vorba despre o flotă experimentală care ne va ajuta să câștigăm experiență în domeniul mașinilor cu hidrogen. Viitoarea generație X5 va fi dezvoltată pe o singură platformă, fie că vorbim despre mașini electrice cu baterii sau cu hidrogen. Asta ne va da o flexibilitate mai mare. Partea noastră din proiect presupune integrarea arhitecturii variantei cu hidrogen în această platformă și industrializarea ei astfel încât să putem asambla ambele variante pe aceeași linie de producție. Abia la finalizarea acestei faze aș putea să vă spun cu exactitate cât costă producția fiecărei variante în parte. Acum pot doar menționa că ne așteptăm ca prețul acestei tehnologii să scadă în următorii ani pentru că ea va fi utilizată în mai multe zone, de la autoturisme la vehicule comerciale, iar multe componente sunt comune. Mai mult decât atât, anumite componente de la vehiculele cu baterii sunt utilizate și la cele cu hidrogen. De exemplu, motorul electric este același.

– Îmi puteți spune măcar dacă producerea unui vehicul cu hidrogen este mai scumpă decât a unuia electric cu baterii?

– Da. În prezent e mai scumpă. Dar, cum spuneam, ne așteptăm la o scădere drastică a costurilor. Nu știm când aceste tehnologii vor fi la același nivel de costuri.

– Și cu toate acestea vă așteptați ca mașinile cu hidrogen să aibă un viitor.

– Restricțiile privind emisiile favorizează astfel de mașini. Ați văzut programul „Fit for 55” al Comisiei Europene. Există și o strategie europeană pentru mașinile cu hidrogen. Aceasta implică amplasarea de stații de alimentare a mașinilor cu hidrogen în întreaga Uniune Europeană pe drumurile principale și secundare la fiecare 150 km. Iar proiecte pentru instalarea de stații de alimentare cu hidrogen sunt și în alte zone ale lumii precum SUA, Japonia sau Coreea.

– Deci vom avea stații de alimentare și vehicule cu hidrogen. De ce BMW a ales modelul X5 pentru a îl transforma într-unul cu hidrogen? Ați încercat și cu Seria 7 dacă nu mă înșel.

– Ideea este că, în cazul mașinilor, cu cât mașina este mai mare și mai grea, cu atât pachetul de baterii în care este stocată energia trebuie să fie mai mare. Și asta ajunge până la un nivel la care tehnologia cu baterii nu mai are logică. De aceea noi am început cu mașinile mai mari din gamă. Acestea oferă și mai mult spațiu pentru amplasarea rezervoarelor cu hidrogen. Totodată, am urmărit și comportamentul utilizatorilor acestor mașini. Știți că tehnologia hidrogenului îmbină avantajele unui tren de rulare electric, fără emisii și zgomot, cu stilul de utilizare a mașinilor cu motoare convenționale cu ardere internă. Cu o mașină cu hidrogen poți merge la o „benzinărie” și alimentezi în câteva minute. Nu aștepți să se încarce bateriile. Asta e important în special pentru cei care călătoresc mult, pe distanțe mari, sau pentru cei care nu au acces ușor la o stație de încărcare pentru mașini electrice cu baterii, BEV. Trebuie să înțelegeți că noi nu vedem o concurență între mașinile cu hidrogen și BEV-uri. În viziunea noastră aceste tehnologii sunt complementare. Ca să revin la întrebare. Am ales X5 pentru că ne oferă mult spațiu pentru rezervoarele de hidrogen și, de asemenea, este condus de utilizatori pe distanțe mari. Avem clienți care pleacă în vacanțe cu BMW X5, care îi atașează o remorcă sau o rulotă.

– Care este autonomia viitorului BMW iX5 Hydrogen?

– În acest caz vorbim despre o autonomie de circa 500 km. Veți spune că vor exista mașini cu baterii care depășesc această autonomie. E adevărat. Dar în cazul mașinilor cu hidrogen nu ai nevoie de o autonomie mai mare pentru că te poți opri și alimenta în câteva minute. Oricum, pot spune încă de pe acum că viitoarea generație de mașini cu hidrogen va avea o autonomie chiar mai mare, de circa 600 km. Și acum e posibil, dar nu cred că e necesar.

– Vorbiți de încărcare facilă. Dar există stații de alimentare?

– În Germania avem circa 100. În România nu știu dacă există. Sunt stații și în alte țări. Puține, e drept. Dar Comisia Europeană va trasa directive obligatorii în acest sens. Vă spuneam că vor fi stații de alimentare cu hidrogen la fiecare 150 km.

– Sunt pe hârtie, nu pe șosele.

– Este un început. Tranziția cere timp. Trebuie să convertim întregul sistem creat în jurul automobilelor convenționale într-unul nepoluant în următorii 10 – 15 ani. Stațiile de alimentare cu hidrogen nu vor apărea săptămâna viitoare, dar vor fi pe șosele în acest deceniu. Dacă nu mă înșel chiar și România are un program național pentru instalarea stațiilor.

– Este hidrogenul atât de „verde” cum îl prezentați? Câte „culori” are acesta? Se vorbește de hidrogen verde, albastru, maron…

– Ideea este să folosim hidrogen verde. Sau cât mai verde. Majoritatea capacităților de producție care se construiesc acum țintesc hidrogenul verde, curat, produs din surse regenerabile. Mai este și hidrogenul albastru, produs din gaze naturale fără eliberarea de CO2 în atmosferă. Apoi, maron, etc. Dar, să ne înțelegem, hidrogenul acesta nu este produs doar pentru mașini. El este necesar mai multor industrii. Dacă ar fi fost strict pentru mașini, nimeni nu ar investi în așa ceva. Hidrogenul este parte din sistemul energetic al viitorului și va fi necesar pentru stabilizarea întregului sistem. Asta pentru că poate fi stocat, transportat și utilizat atunci când alte modalități de producere a energiei nu asigură necesarul de consum într-o anumită parte a lumii. De exemplu, Japonia sau Coreea nu pot importa electricitate pentru că nu există linii de transport prin mare. Deci vor importa energie prin hidrogen, probabil din Australia. În Europa, unele țări se pot susține singure din punct de vedere energetic, dar altele, nu. Vor avea nevoie de hidrogen.

– Dar este atât de ușor să produci hidrogen „verde”?

– Da și nu. Dar trebuie. Există industrii care nu vor putea activa fără hidrogen pentru că nu pot fi electrificate. Producătorii de oțel, ciment, etc. Vor avea nevoie de hidrogen. Unele țări și companii investesc în dezvoltarea producției de hidrogen. Există European Clean Hydrogen Alliance care urmărește și coordonează cerera și oferta. Iar studiile lor arată că există investitori în energie verde pentru că văd o afacere de viitor în asta.

– O întrebare de care, probabil, v-ați plictisit. Sunt mașinile cu hidrogen sau stațiile de încărcare, periculoase?

– Nu! Noi am făcut toate testele necesare pentru vehiculele noastre, chiar și teste de impact la viteze mari sau simulări de incendiu. Sistemul este stabil. Mașinile se comportă la fel ca un vehicul obișnuit. Hidrogenul este un gaz. Gazul, alt tip de gaz, e folosit pe scară largă în casele oamenilor. Există industrii care știu foarte bine cum să facă acest gaz nepericulos.

– Este mai scumpă realizarea unui sistem de încărcare cu hidrogen a mașinilor decât unul pentru mașini electrice cu baterii?

– În Germania s-au făcut mai multe studii. Rezultatul este că electrificarea tuturor mașinilor din trafic poate fi făcută doar cu un sistem combinat electric – hidrogen. Cu cât mai multe mașini electrice sunt pe șosele, cu atât investițiile în rețeaua electrică sunt mai mari, iar consumul este neliniar. Depinde de zonă, trafic, utilizare, etc. În cazul hidrogenului este liniar. Duci într-o zonă atât cât hidrogen este nevoie. Pentru că hidrogenul poate fi stocat. Să zicem că o astfel de stație de alimentare ar costa 1 milion de euro. Pentru Germania am avea nevoie de 800 până la 1.000 de astfel de stații. Suma totală nu ar fi un efort prea mare pentru un stat. Oricum, astfel de stații vor fi construite. Pentru că au nevoie de ele mașinile de transport pe distanțe lungi, camioanele, autobuzele. În cazul lor nu există alternativă. Mulți dintre cei care dețin acum benzinării le vor transforma în stații cu hidrogen folosind, mai mult sau mai puțin, aceeași infrastructură. Altfel vor ieși din business pentru că tot mai puține mașini vor alimenta cu combustibili fosili.

– Tehnologia din acest BMW iX5 Hydrogen este a BMW sau a Toyota? Sau a amândurora?

– Colaborăm cu Toyota. Dezvoltăm împreună celulele, iar Toyota le produce. Utilizăm aceleași celule ca și Toyota Mirai 2. Dar de acolo mai departe utilizăm tehnologii diferite. Noi avem propria tehnologie, iar japonezii pe a lor. De exemplu, sistemul nostru de celule de combustibil este cel mai puternic din lume și putem utiliza puterea maximă a acestuia continuu.

– Și când vom vedea mașinile cu hidrogen, în număr mare, pe șosele?

– Credem că până la finalul acestui deceniu condițiile de pe piață – costuri de utilizare, număr de clienți și de puncte de încărcare – vor fi potrivite pentru a comercializa pe scară largă mașini cu hidrogen. Și suntem pregătiți să punem mașini cu hidrogen pe piață imediat ce condițiile o vor permite. Deja lucrăm la o viitoare generație a acestor vehicule, a treia.

Te-ar mai putea interesa și
Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în august, active de peste 86 miliarde de lei, în creştere cu 25,85%
Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în august, active de peste 86 miliarde de lei, în creştere cu 25,85%
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 86,261 miliarde de lei, la 31 august 2021, în creştere cu 25,85% faţă de nivelul existent la 31 august 2020, potrivit datelor......
Pandemia a schimbat modul în care antreprenorii se raportează la cifre. O treime lucrează prudent şi gestionează atent cheltuielile
Pandemia a schimbat modul în care antreprenorii se raportează la cifre. O treime lucrează prudent şi gestionează atent ...
 Pandemia a schimbat modul în care antreprenorii se raportează la cifre, astfel 31,5% lucrează prudent şi gestionează ...
GCS: 3.817 cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2. Peste 35.000 de teste efectuate în ultimele 24 de ore
GCS: 3.817 cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2. Peste 35.000 de teste efectuate în ultimele 24 de ore
Un număr de 3.817 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind ...
PAID: Numărul locuinţelor asigurate obligatoriu a crescut cu 3,87% în august
PAID: Numărul locuinţelor asigurate obligatoriu a crescut cu 3,87% în august
Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a crescut în august 2021 cu 3,87%, ajungând la aproximativ ...