Victor Negrescu: România este implicată activ în negocierile privind viitorul buget european

„În calitate de viitoare preşedinţie la Consiliul Uniunii Europene, urmărim îndeaproape evoluţiile la nivel european şi suntem pregătiţi să ne aducem contribuţia la construirea unui consens larg cu privire la modul de abordare a provocărilor curente”, a declarat Victor Negrescu, citat în comunicat.

De asemenea, în intervenţia sa, el a exprimat susţinerea României pentru avansarea implementării obiectivelor vizând securitatea cibernetică. Cu referire la Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027, ministrul delegat a arătat că proiectarea noii arhitecturi bugetare europene trebuie să confere predictibilitate în atingerea obiectivelor politice pe termen lung ale Uniunii.

„Este important ca rezultatul acestei etape a discuţiilor să reflecte interesele şi priorităţile tuturor părţilor, în vederea identificării elementelor în baza cărora România îşi va putea direcţiona eforturile, în timpul mandatului pe care îl vom exercita în primul semestru al anului viitor, pentru avansarea substanţială a negocierilor. Avem capacitatea de a fi activi încă din prima zi de mandat, astfel încât să fie asigurate premisele pentru atingerea unui acord politic echilibrat pe acest dosar deosebit de important în definirea viitorului Uniunii Europene”, a punctat ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Reuniunea miniştrilor pentru afaceri europene din statele membre ale Uniunii Europene a vizat o discuţie privind negocierile referitoare la noul Cadru Financiar Multianual, oficialii asistând la prezentarea unei evaluări realizate de preşedinţia Austriei la Consiliul UE cu privire la situaţia actuală a examinării propunerilor Comisiei Europene.

Totodată, miniştrii au făcut bilanţul punerii în aplicare a concluziilor Consiliului European precedent şi au continuat pregătirile pentru Consiliul European din 18 octombrie 2018 prin examinarea proiectului de concluzii.

Consiliul European din această săptămână se va axa pe migraţie şi pe securitatea internă, fiind urmat de Summitul Zonei Euro în format extins.

România va asuma, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotaţie între statele membre ale UE la fiecare şase luni. În timpul exercitării preşedinţiei, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituţii europene, în special Comisia Europeană şi Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu preşedintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.

Preşedinţia rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene şi prezidarea formaţiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial şi tehnic), cu excepţia Consiliului Afaceri Externe. Preşedinţia trebuie să acţioneze ca un mediator imparţial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.