Victorie pentru Ministerul Energiei și Transgaz în fața organizației de mediu Bankwatch. ICCJ a respins definitiv recursul ONG-ului privind autorizația de construire a gazoductului Tuzla – Podişor

Adaugă-ne ca sursă preferată

„La 4 noiembrie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a pronunţat Decizia nr. 4768/2026, definitivă, prin care a respins ca nefondate atât recursul principal formulat de Asociaţia Bankwatch România – Filiala Cluj, cât şi recursul incident formulat de Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A. (Transgaz), în dosarul privind autorizaţia de construire a gazoductului Tuzla – Podişor. În acest litigiu au avut calitatea de pârâte Transgaz, Ministerul Energiei (ME) şi Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate (ANMAP).

Este o decizie importantă pentru un proiect strategic, în valoare de peste 500 de milioane de euro şi cu o lungime de aproximativ 308 km, care va prelua gazele din Neptun Deep şi le va introduce în Sistemul Naţional de Transport (SNT)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei.

Conducta este deja finalizată şi pusă în funcţiune, iar producţia din Marea Neagră este programată să înceapă în 2027. Potrivit ministerului de resort, orice întârziere a acestui proiect ar fi însemnat întârzierea accesului României la o resursă proprie, cu impact direct asupra securităţii energetice şi asupra costurilor pe care le suportă consumatorii şi economia.

Prin această hotărâre, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut soluţia Curţii de Apel Cluj din 29 mai 2025 (Sentinţa nr. 279, dosar nr. 139/33/2025), când judecătorii au admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Bankwatch formulase mai multe plângeri prealabile succesive, cu acelaşi obiect, la intervale diferite de timp, în încercarea de a menţine deschisă calea unei acţiuni în anulare şi de a putea interveni oricând în derularea proiectului. Instanţa a constatat însă că dreptul material la acţiune era prescris, soluţie rămasă definitivă în urma respingerii recursurilor.

„Acţiunile de acest tip, care vizează blocarea sau întârzierea unor proiecte de infrastructură energetică deja avansate şi care respectă procedurile legale, generează costuri suplimentare, consumă resurse administrative şi judiciare şi întârzie punerea în valoare a resurselor proprii. În final, cei care suportă consecinţele sunt românii – prin preţuri mai ridicate şi printr-o dependenţă mai mare de importuri”, subliniază comunicatul.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă (foto), a arătat, în context, că în cazul proiectului Neptun Deep se păstrează priorităţile, respectiv consolidarea securităţii aprovizionării şi crearea premiselor pentru tarife mai mici pentru consumatori şi industrie.

„În ceea ce priveşte proiectul Neptun Deep, priorităţile mele rămân aceleaşi: să aducem gazele din Marea Neagră în economia românească, să consolidăm securitatea aprovizionării, fără a avea un impact semnificativ asupra mediului înconjurător şi să creăm premisele unor tarife mai mici pentru consumatori şi industrie. Mulţumesc echipelor juridice de la Transgaz şi Ministerul Energiei pentru rigoarea cu care au gestionat acest dosar”, a declarat Dumitru Chisăliţă, în documentul citat.