Victorie totală anunțată de grupul de mediu Mining Watch în cazul proiectului aurifer de la Certej. Compania renunță la planul de urbanism, inclusiv la avizul de mediu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Compania retrage întreaga documentație aferentă, inclusiv avizul de mediu care face obiectul procesului inițiat de Asociația CIDRM, parte a rețelei Mining Watch România.

Notificări similare au fost trimise și către autorități, mai precizează Mining Watch.

Grupul de mediu susține că retragerea vine exact în momentul în care instanța urma să analizeze motivele de nelegalitate invocate de Mining Watch: lipsa licenței miniere valabile și lipsa evaluării impactului asupra sănătății, climei și apelor.

“Retragerea documentației nu e un gest de bunăvoință, e o recunoaștere a realității. Acest proiect nu poate obține finanțare. De aceea vedem, lună de lună, apeluri disperate către acționari pentru bani proaspeți, tranzacții structurate să evite praguri legale, schimbări suspecte ale acționariatului și de nume de firme care nu rezolvă nimic pe fond. Un proiect care nu are licență minieră valabilă, care nu poate obține terenurile pentru că oamenii refuză să-și vândă casele, nu e un proiect serios, e un proiect care se ține în viață doar prin proceduri administrative la limita legalității. Continuăm să monitorizăm dosarul până la retragerea completă și definitivă a oricărei tentative de reluare”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, co-fondatoare a rețelei Mining Watch.

Avizul de mediu a fost emis într-o perioadă atipică, în 30.12.2025, în condițiile în care licența minieră a companiei expirase încă din 24.01.2025, fapt confirmat oficial de Agenția Națională de Resurse Minerale. Acest aspect a fost subiectul central al acțiunii în anulare formulată de Asociația CIDRM.

Sesizată cu privire la aceste nereguli, Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a dispus verificări prin Corpul de Control. Comunicatul publicat în baza raportului preliminar de control, din iunie 2026, confirmă existența unor probleme grave: pe lângă întârzieri procedurale în derularea evaluării de mediu, controlul a identificat suspiciunea unei suprapuneri parțiale, pe circa 38 de hectare, între terenul propus pentru introducere în intravilan și suprafețe încadrate ca fond forestier, o operațiune interzisă explicit de Codul Silvic. Ministerul a transmis dosarul către Garda Forestieră Națională pentru măsurători și verificări tehnice independente în teren.

Un proiect neviabil, cu probleme de finanțare, indiferent de câte ori ar schimba proprietarul

Proiectul Certej și-a schimbat de trei ori numele acționarului majoritar în mai puțin de un an. Eldorado Gold a vândut proiectul către O Rei Resources Corp., o companie vehicul canadiană abia înființată în octombrie 2025. După tranzacție, compania și-a modificat numele în Varvara.

Activiștii de mediu consideră și că toate condițiile contractuale ale vânzării arată fragilitatea proiectului: 8 milioane de dolari la semnare, alte 2 milioane cu condiția obținerii autorizațiilor, plus câte 10 milioane la fiecare din primii doi ani de exploatare, precum și o redevență de 1,5% din vânzarea producției păstrată de Eldorado.

Din asta, asociația concluzionează că investitorul nu a fost niciodată sigur că proiectul va ajunge vreodată la stadiul de exploatare efectivă.

Compania cumpărătoare a fost nevoită, la rândul ei, să facă apeluri repetate de aport de capital către acționari pentru a putea continua. Eldorado deține acum exact 19,9%, chiar pragul sub care legislația canadiană privind piața de capital ar declanșa numeroase obligații de transparență sau concurență loială. Nu e o coincidență ci e indicatorul unei companii care are nevoie disperată de fonduri, dar nu inspiră încredere în fața investitorilor.

„Mai mult, Executive Chairman-ul Varvara, Daniel Myerson, urmează să devină simultan și director al Eldorado Gold, compania care a vândut proiectul Certej. Practic, aceeași persoană va sta, simultan, de ambele părți ale mesei într-o tranzacție cu conflicte de interese evidente. Acesta este eșafodajul financiar și de guvernanță din spatele unui proiect prezentat public drept o oportunitate economică majoră pentru România”, se mai menționează în comunicatul transmis de Mining Watch.

Un proiect care nu poate fi construit pentru că oamenii refuză să-și vândă terenurile

Dincolo de fragilitatea financiară, proiectul se lovește de un obstacol mult mai simplu. PUZ-ul propus conținea enclave, o soluție urbanistică niciodată întâlnită în practica românească, generată exact de faptul că o parte dintre proprietarii de terenuri și gospodării din zonă au refuzat, în mod repetat, să-și vândă proprietățile către companie. Un proiect minier care nu poate obține un perimetru compact, ci trebuie „decupat” în jurul unor proprietăți private pe care oamenii refuză să le cedeze, este un proiect care nu are, practic, cum să fie pus în practică fără exproprieri sau presiuni imorale asupra comunității.

Certej nu ar fi trebuit reluat niciodată

Aociația amintește și că perimetrul minier Certej este locul catastrofei din 30 octombrie 1971, când ruperea digului iazului de decantare a ucis 89 de oameni și a rănit alți 76. Documentele propriei companii arată că noile halde de steril sunt planificate la doar 46-190 metri de zonele locuite, de câteva ori mai aproape decât distanța minimă de 1.000 de metri impusă de legislația sanitară în vigoare la momentul emiterii avizului.

Niciun proiect minier nu poate fi acceptat pe un asemenea amplasament fără garanții financiare reale, fără licență valabilă și fără o evaluare completă, onestă, a riscurilor asupra sănătății și siguranței oamenilor din Bocșa Mică, Bocșa Mare și Hondol, este verdictul Mining Watch.

Sursa foto: Miningwatch.ro