Vine Super El Nino? Fenomene extreme – Ce ne așteaptă anul acesta şi în 2027

Adaugă-ne ca sursă preferată

Temperaturile medii de la suprafaţa mărilor şi oceanelor, cu excepţia regiunilor polare, au atins în aprilie recordul absolut înregistrat în 2024, potrivit raportului lunar al Copernicus, scrie Agerpres.

„Este doar o chestiune de zile până când vom înregistra din nou temperaturi record la suprafaţa mărilor” pentru luna mai, a declarat pentru AFP Samantha Burgess, responsabila strategică pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, care include Copernicus. Luna martie este, în general, cea mai caldă lună la nivel mondial în ceea ce priveşte temperatura medie a oceanelor.

Valuri de căldură marină record traversează o vastă regiune care se întinde de la centrul Pacificului ecuatorial până la coastele vestice ale Statelor Unite şi ale Mexicului.

El Nino este una dintre fazele unui ciclu natural din Oceanul Pacific, care începe de obicei primăvara şi afectează treptat, în lunile următoare, temperaturile, vânturile şi clima pe restul globului. Pentru anumite regiuni, acest lucru se traduce prin secete, cum ar fi în Indonezia. Alte zone, cum ar fi Peru, vor trebui să se pregătească pentru ploi torenţiale. Ultimul episod datează din 2023/2024.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a avertizat că, deşi există încă incertitudini, revenirea fenomenului El Nino este din ce în ce mai probabilă în perioada mai-iulie, în timp ce intensitatea fenomenului opus, La Nina, scade. Aceste previziuni se bazează pe temperaturile observate într-o zonă a Oceanului Pacific.

2027, un an record?

Problema, în condiţiile actuale, este că El Nino, deşi apare în mod natural şi regulat, se adaugă încălzirii globale cauzate de activităţile umane prin arderea petrolului, cărbunelui şi gazului, care eliberează în atmosferă dioxid de carbon, creând un efect de seră.

Unele agenţii meteorologice estimează că următorul episod El Nino va fi mai puternic comparativ cu cel din urmă cu trei ani, rivalizând, probabil, cu „super El Nino” din 1997/1998.

Efectul asupra temperaturii medii globale se observă, de obicei, în anul următor apariţiei sale, ceea ce creşte temerile pentru anul 2027, care ar putea fi unul deosebit de cald, scrie Agerpres.

Zeke Hausfather, climatolog la institutul independent Berkeley Earth, a estimat că 2027 va bate recordul anual din 2024.

La rândul său, Samantha Burgess a declarat că este încă prea devreme pentru a prezice cu certitudine intensitatea acestui eveniment, previziunile stabilite în primăvară nefiind încă foarte fiabile.

Şi ea este, însă, de acord că, indiferent de intensitatea sa, acest El Nino nu va trece neobservat, considerând „probabil ca 2027 să depăşească 2024 şi să devină cel mai cald an înregistrat vreodată”.

Fenomene extreme

În buletinul său lunar, Copernicus a confirmat că gheaţa arctică s-a refăcut într-o foarte mică măsură în această iarnă, suprafeţele analizate fiind apropiate de cele mai scăzute niveluri din istoria înregistrărilor.

Luând în considerare atât oceanele, cât şi continentele, luna aprilie 2026 se situează pe locul al treilea în clasamentul celor mai calde luni aprilie înregistrate vreodată la nivel mondial.

Luna aprilie a fost marcată, de asemenea, de mai multe fenomene meteorologice extreme: cicloane tropicale în Oceanul Pacific, inundaţii în Orientul Mijlociu şi în Asia Centrală şi de Sud, secete în Africa de Sud.

Inundaţiile au afectat, de asemenea, o mare parte a Peninsulei Arabice, în timp ce anumite regiuni din Iran, Afganistan, Arabia Saudită şi Siria au suferit de pe urma unor inundaţii şi alunecări de teren majore, soldate cu numeroase decese.

„Constatăm fenomene extreme din ce în ce mai frecvente. În fiecare lună, dispunem de tot mai multe date care confirmă că impactul schimbărilor climatice se află la originea acestor evenimente extreme”, a precizat Samantha Burgess.

Europa, care a cunoscut condiţii meteorologice foarte contrastante în luna aprilie, se pregăteşte de o vară marcată de temperaturi peste medie şi de cantităţi de precipitaţii sub nivelul normal, ceea ce ar putea favoriza seceta şi riscul de incendii, a anticipat specialista.