Economica.net - Viziunea noului Guvern pentru digitalizare şi inovare: trecerea la economia digitală, digitalizarea instituţiilor publice şi educaţia digitală - Economica.net

Viziunea noului Guvern pentru digitalizare şi inovare: trecerea la economia digitală, digitalizarea instituţiilor publice şi educaţia digitală

Programul de guvernare propus de Guvernul Cîţu are ca priorităţi pentru sectorul IT&C digitalizarea instituţiilor publice, trecerea la o economie digitală, dezvoltarea abilitaților digitale la nivelul tuturor segmentelor de populație si ale forței de muncă prin educaţie digitală, creearea unei societăţi digitale, precum şi îmbunătățirea condițiilor cadru pentru cercetarea publică şi alocarea a 2% din PIB pentru cercetare şi inovare până în 2024.

Lidia Neagu - mie, 23 dec. 2020, 08:03

Trimite pe:

Digitalizarea, arată noul executiv, are rolul de a contribui la transformarea profundă a economiei, a administrației publice și societății, creșterea performanțelor și eficienței în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovații și tehnologii digitale.

Un alt obiectiv strategic al noului guvern este de a face din mecanismul specific producție – adopție de inovații și tehnologii o practică relevantă și curentă în România.

„Astfel, ne propunem ca în demersul strategic să acordăm o atenție sporită valorificării potențialului de digitalizare al companiilor și instituțiilor din România și creșterea adopției instrumentelor digitale. Se va crea cadrul necesar pentru tranziția la economia și societatea digitală prin inovații și tehnologii relevante, competitive și scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societății și economiei românești și la îndeplinirea obiectivului de convergență reală cu partenerii din Uniunea Europeană”.

Guvernul spune că prin mecanisme și activități specifice va fi asigurată „creșterea capacității României de a dezvolta și integra inovații și tehnologii digitale în vederea digitalizării unor domenii și sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DESI mai performanți în ierarhia europeană, pentru creșterea vizibilității la nivel global, dar și pentru valorificarea potențialului strategic pe care România îl are în domeniul IT&C, contribuind astfel la ridicarea calității vieții cetățenilor și la reducerea costurilor pentru companii, prin simplificarea interacțiunii cu instituțiile statului„.

În viziunea executivului creşterea rapidă a economieii digitale se poate face prin patru axe strategice, respectiv:

Administrație publică digitală – tranziția rapidă, printr-un proces de transformare digitală a administrației publice din România, de la statutul neconsolidat încă de eGovernment, la cel de smart government. Această tranziție se realizează parcurgând în mod obligatoriu etapa fundamentală de guvernare bazata pe date (data-centric government)
Economie digitală – Transformarea digitală a economiei românești, cu un accent pe IMMuri, care reprezintă 99% din companiile românești
Educație digitală – digitalizarea procesului educațional prin includerea la nivel transversal a tehnologiei în toate procesele educaționale, dar mai ales prin implementarea unor politici de dobândire/creștere/îmbunătățire a competențelor digitale la nivelul întregii societăți românești
Societate digitală

Mai departe, obiectivele majore se referă la următoarele:

Administrație Publică Digitală

În acest domeniu provocarea majoră pe care și-o asumă guvernul, este depășirea în următorii 4 ani a mai multor etape ale transformării digitale a guvernării și administrației publice, astfel încât să acționeze pe baza principiilor de guvernare inteligentă (Smart Government), caracterizată de administrație bazată pe date (data-centric) și care să poată utiliza instrumente de analiză și predicție precum inteligența artificială.

A. Eficientizarea instituțiilor

B. Servicii de guvernare electronica

Obiectivul Guvernului va fi de a încuraja și sprijini administrația publică atât la nivel central cât și local de a-și optimiza continuu serviciile furnizate către cetățeni și întreprinderi prin utilizarea de soluțiile inovatoare. “Digital first” este principiul după care administrațiile publice de la toate nivelurile vor fi obligate să-și proiecteze politicile și strategiile.

Administrația publică va avea rolul de motor al cererii de tehnologii digitale, promovând încrederea în utilizarea noilor tehnologii (de exemplu, AI și Big Data) și demonstrând că schimbul si prelucrarea avansata de date, prin asigurarea unui cadru legal si etic, pot fi facute într-un mod sigur și cu impact pozitiv major asupra economiei și societății.

În paralel, se va generaliza și se va utiliza în masă semnătura electronică a funcționarilor din administrația publică, astfel încât aceștia să poată comunica digital cu firmele, scăzând timpul de reactie și corectarea timpurie a unor posibile greșeli.

De asemenea, executivul îşi asumă că va investi puternic în cresterea capacității de a gestiona riscurile cibernetice, un aspect important pentru o economie care se digitalizează accelerat. Guvernul isi va asuma responsabilitatea pentru sustinerea operationalizarea si valorificarea centrului EUCyber.

Economie Digitală

Pentru România, potențialele beneficii economice ale digitalizării ar aduce o contribuție de 42 de miliarde de Euro la PIB, până în anul 2025. Economia românească este dominată în proporție de 99% de întreprinderi mici și mijlocii, viteza cu care acestea se pot digitaliza și nivelul de digitalizare pe care îl pot atinge, fiind două elemente cu efecte de anvergură asupra competitivității României pe piața europeană și globală.

Întreaga economie românească trebuie să facă o tranziție cât mai rapidă către noua economie (Economia digitală) valorificând toate avantajele noii revoluții industriale 4.0. Economia digitală are potențialul de a genera schimbări majore și oportunități în domenii foarte variate, precum administrativ, social, educațional, medical, dar și în domenii emergente. Creșterea potențialului României de a crea și inova tehnologii digitale și, pe de altă parte, de a le adopta și utiliza va genera valoare strategică pe mai multe nivele.

Măsuri concrete:

▪ Dezvoltarea solutiilor de finanțare prin Programele Operaționale Regionale a unor proiecte de smart city în orașele din fiecare regiune în parteneriat cu hub-urile regionale

▪Derularea de training-uri pentru funcționarii publici, pentru dobândirea de competențe digitale, la nivel local prin DIH-uri. Obiectivul final fiind acela de a avea un nivel minim de competente digitale pentru orice angajat în sistemul public din România.

▪ Crearea și utilizarea colaborativă a unor infrastructuri regionale comune.

▪ Crearea unui fond de investiții dedicat startup-urilor inovative, în parteneriat cu investitori privați

Educaţie digitală

Segmentele vizate de măsuri guvernamentale în domeniul competențelor digitale vor fi următoarele:

▪ Populația generală pentru nevoile uzuale ale vieții cotidiene și ale utilizării noilor servicii publice digitalizate

▪ Funcționarii și angajații autorităților publice – atât centrale cât mai ales locale – pentru nevoile de a furniza servicii folosind noile instrumente digitale de e-guvernare. Obiectivul este acela de a avea la nivelul tuturor angajaților din sistemul public până în 2024, un nivel minim de competențe. Vom implementa: o Programe naționale de formare a funcționarilor publici, cu un calendar adaptat evoluției sistemelor informatice din administrația public, dar și corelarea acestora cu evoluția tehnologică propriu-zisă.

▪ Populația școlară, pentru nevoile de dobândire a competențelor digitale aferente fiecărui nivel educațional, cu accent pe zona pre-universitară:

o Evaluarea și modificarea curriculei școlare pentru a include atât ore de digitalizare specifice vârstei și nivelului școlar cât și un demers de digitalizare transversală a modului de predare pentru toate disciplinele.

▪ Investiții în competențele digitale de bază ale personalului didactic în programe regulate de training și în transferul de resurse umane IT către zonele deficitare:

o Program anual de skilling pentru profesori în care vor fi implicate cadrele didactice din școli, pe principiul mecanismului, train-the-trainer

▪ Dezvoltarea competențelor digitale avansate ale specialiștilor din zona IT pentru tehnologii emergente – Quantum Computing, AI, Blockchain, IoT, etc. – cu efectul creșterii valorii-adăugate a serviciilor și produselor dezvoltate de către companiile din domeniul IT&C românești și pentru a rămâne o economie competitivă la nivel mondial:

o Derularea de programe de training pentru upskilling prin intermediul Digital Innovation Hubs

Societate digitală

Măsuri – Legea arhivelor electronice.

– Legea cărții de identitate. Trebuie să reglementeze identificarea suficient de sigură (nivel de asigurare ridicat cf Reg 910/2014) pentru autentificarea în sistemele statului.

-Legea domiciliului electronic. Lege care permite ca toate comunicările legale să se poată purta electronic, iar cetățeanul să aibă un ”domiciliu electronic” creat de stat, pe care să-l poate gesti- ona/actualiza.

– Posibilitatea cetățeanului de a opta pentru a primi comunicări ale statului român electronic, nu fizic

– Posibilitatea statului/terților de a trimite notificări către cetățean care să aibă valoare juridică (de exemplu, notificarea electronică de plată a unei amenzi să nu poată fi refuzată de către cetățean pe motiv că nu a citit-o, odată ce acel cetățean și-a declarat opțiunea de notificare electronică)

– Posibilitatea de a arhiva electronic comunicările între cetățean și instituțiile publice, acelea care au fost făcute în baza cetățeniei digitale

– Posibilitatea cetățeanului de a transmite (cu valoare juridică) documente semnate electronic către orice instituție a statului, ca și cum le-ar trimite în format fizic

– Crearea unui cadru legal național pentru a asigura aplicarea tuturor tipurilor de semnături electronice, în conformitate cu Regulamentul e-IDAS. Legislația națională ar trebui să fie flexibilă și să permită utilizarea celor 3 versiuni ale semnăturii electronice (simplă, avansată și calificată) pentru a crește procesul de digitalizare în România.

De asemenea, guvernul își propune sa ofere acces la internet de viteza rapida a unei mari părți a populației.

Pe partea de cercetare cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI), executivul propune câteva obiective specifice și măsuri de implementare.

1. Schimbări structurale în sistemul național de cercetare și inovare, ca motor al dezvoltării economice și de creștere a competitivității României:

a) creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii atât a cercetării aplicative și inovării, cât și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere;

b) armonizarea, actualizarea și simplificarea legislației privind organizațiile publice de cercetare conform principiilor „bunelor reglementări” („better regulation”) și evitarea birocratizării excesive. Acest obiectiv specific se va realiza prin măsuri care să asigure finanțarea activităților de cercetare pe baza planificării bugetare multianuale, pentru a asigura convergența cu celelalte țări ale UE și cu planificarea cadrului financiar multianual (MFF) adaptate noilor provocări, cu un sistem de finanțare de inițiere tip „top-down” și de parcurs tip ”bottom-up”. Acest lucru va permite atât stabilitatea și predicția bugetară cu rol în atragerea de capital privat și stabilizarea de resurse umane, cât și dezvoltarea de proiecte fanion de anvergură;

c) stimularea proceselor decizionale în administrația managementului cercetării, pe baze științifice.

d) UEFISCDI va fi reorganizat și va funcționa in subordinea Ministerului Cercetării Inovării si Digitalizării.

2. Îmbunătățirea condițiilor cadru pentru cercetarea publică:

• Stimularea organizațiilor de cercetare (institute de cercetare) pentru a realiza cercetare de excelență;

• Atragerea de resurse umane înalt calificate și de investiții în infrastructura de cercetare din Institutele Naționale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), în vederea creșterii performanței instituționale și a capacității de absorbție a fondurilor europene și, în mod special, de la programul cadru de cercetare și inovare al UE: Orizont Europa și din parteneriatele europene CDI. În acest fel, se urmărește recuperarea decalajelor pe care România le înregistrează față de media UE și față de țările din regiune;

• Evaluarea politicilor de resurse umane, a cerințelor de formare pentru personalul din instituțiile de cercetare precum și reevaluarea modalităților de recrutare a personalului din organizațiile publice de cercetare;

• Sistematizarea, simplificarea și unificarea legislației privind funcționarea instituțiilor de cercetare (resurse umane, finanțare de bază, finanțarea în regim competitiv, agenda strategică de cercetare, infrastructura, relația cu agenții economici);

• Elaborarea unei strategii privind internaționalizarea instituțiilor de cercetare;

• Reforma organizatorică a INCD-urilor – cu accent pe modernizarea funcționării acestora și întărirea rolului lor în politica științei;

• Atragerea de cercetători de excelență din afara țării în regim competitiv (români sau străini), în organizații publice de cercetare, care vor deveni centre de excelență;

• Reforma politicilor investiționale în activități de cercetare și inovare din instituțiile publice de cercetare.

Aceste măsuri vor conduce la:

• atragerea și stabilizarea anual a 100-150 de cercetători români din diaspora și/sau cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durata de 5 ani;

• creșterea investițiilor în infrastructuri de cercetare în vederea valorificării oportunităților de integrare în infrastructurile pan – europene de cercetare (ESFRI) pentru asigurarea unei funcționări sustenabile;

• reforma profundă a INCD-urilor în vederea racordării la prioritățile strategice ale Spațiului European al Cercetării. Toate aceste măsuri vor fi finanțate prin intermediul Planului Național de Relansare și Reziliență;

• dezvoltarea resurselor umane înalt calificate în cercetare care să deschidă direcții de cercetare noi sau să aducă un plus de performanță celor existente, să formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alți cercetători din diaspora și, nu în ultimul rând, să atragă noi fonduri de cercetare. Se urmărește ca proiectele de resurse umane finanțate să atragă fonduri în cuantum echivalent, sau mai mare decât bugetul alocat, din programul Orizont Europa și din parteneriatele europene CDI.

Dublarea fondurilor atrase din Orizont Europa în raport cu fondurile atrase din Orizont 2020, până în 2024 prin asigurarea unui cadru stimulativ pentru o participare de succes la programul cadru al UE Orizont Europa și a valorificării excelenței în domeniul infrastructurilor pan–europene de cercetare găzduite de România pentru a deveni partener activ în cooperarea transnațională în Spațiul European de Cercetare.

3. Stimularea cooperării public – privat ca motor al inovării, prin creșterea eficienței instrumentelor de finanțare și valorificarea rezultatelor cercetării în direcția comercializării acestora prin:

a) Intensificarea finanțării inovării, inclusiv a inovării sociale, în special prin implementarea platformelor de parteneriat pentru inovare între autorități locale, mediu de afaceri, universități și institute de cercetare, finanțată prin Planul Național de Relansare și Reziliență;

b) Măsuri de stimulare a organizațiilor publice de cercetare care atrag fonduri private prin alocarea de fonduri pentru activități CDI, până la concurența sumei atrase din mediul economic. Măsura are ca impact: stimularea cooperării public-privat și dezvoltarea instituțională a organizațiilor publice de cercetare;

c) Dezvoltarea unui cadru național de transfer tehnologic prin:

(1) clarificarea cadrului legislativ,

(2) dezvoltarea unui cadru strategic național pentru transfer tehnologic,

(3) pilotarea și stabilirea cadrului instituțional la nivel național și regional și

(4) stabilirea unei scheme de investiții în resursele umane pe termen scurt, mediu și lung – pe baza unei analize a stării actuale, a nevoilor și a bunelor practici de la nivel european.

Tags: alfabetizare digitala digitalizare program de guvernare economie digitala program de guvernare 2020 2024 program de guvernare it program guvernare citu

Cele mai noi

Șefa FMI Kristalina Georgieva: Economia mondială s-a dovedit surprinzător de rezilientă, dar există multe motive de ...

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a afirmat joi că economia mondială s-a dovedit surprinzător de rezilientă în contextul dobânzilor mai ridicate şi......