Voinea, BNR: Riscurile asupra stabilităţii financiare din România au crescut ca număr şi intensitate în ultimele 6 luni

‘Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă, dar riscurile au crescut, atât ca număr, cât şi ca intensitate. Din octombrie anul trecut până în prezent, au apărut două riscuri sistemice noi. Unul intern şi de o intensitate maximă, şi anume cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, iar celălalt extern şi de intensitate ridicată – riscul privind posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană’, a explicat Voinea.

Potrivit acestuia, riscul sistemic intern nu se referă doar la Legea dării în plată, ci la suita de iniţiative legislative care îşi propun să intervină retroactiv în contractele de credit şi care afectează stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ, cu impact asupra stabilităţii financiare.

În plus, două dintre riscurile din raportul precedent sunt în prezent în creştere şi, practic, ele s-au şi materializat.

‘Primul vizează revenirea pe plan intern la politici fiscale prociclice, materializat parţial prin adoptarea bugetului pe anul 2016, revenind la discuţia despre inversarea consolidării fiscale, cu implicaţii asupra sustenabilităţii deficitului bugetar şi în anul următor’, a precizat Voinea.

Conform acestuia, în 2010 – 2015, România a parcurs un proces greoi de consolidare fiscală, în care mai multe guverne, cu măsuri diferite, au mers în aceeaşi direcţie, de reducere a deficitelor de la an la an.

‘Chiar s-a atins obiectivul bugetar pe termen mediu în avans, adică deficit structural de 1%. Însă, în 2016, deficitul bugetar în termeni cash, practic se dublează. Pe termeni ESA, contabilitatea de angajament a UE se triplează. Acestea sunt datele’, a subliniat viceguvernatorul BNR.

El a reamintit faptul că încă din raportul din octombrie 2015 a avertizat că ‘dacă mergem pe un deficit de 3% din PIB, pe termen mediu, ceea ce înseamnă nu mai mult de trei ani, datoria publică va depăşi pragul de alertă, şi, în acel moment, riscul de recesiune depăşeşte 50%’. Pentru 2017, în absenţa altor măsuri fiscal-bugetare, deficitul bugetar, pe calculele CE, va fi de 3,8%, de va apropia chiar şi de 4%, a mai spus Voinea.

Un alt risc ce a început, deja, să se materializeze este şi cel privind divergenţa politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, având în vedere că Rezerva Federală a dat drumul la ciclul de creştere a dobânzilor. În acest context, Voinea a precizat că incertitudinea ridicată la nivel extern nu trebuie agravată de vulnerabilităţi pe plan intern.

‘Avem şi un risc sistemic în scădere, respectiv riscul asociat creditelor în valută. Acesta este în scădere, întrucât creditele în lei au devenit majoritare în structura stocului de credite’, a adăugat oficialul BNR.

Totodată, Voinea a menţionat şi o serie de aspecte pozitive cuprinse în raport şi anume faptul că BNR a rambursat în totalitate împrumutul primit în anul 2009 de la FMI, sectorul bancar a continuat să se consolideze, iar riscul de contagiune s-a redus, stocul de credite în lei a devenit majoritar, iar accesul populaţiei la credite pentru achiziţia unei locuinţe s-a îmbunătăţit, dar riscă să se reducă din cauza recentelor iniţiative legislative. De asemenea, disciplina la plată s-a îmbunătăţit, dar rămâne o vulnerabilitate importantă pentru sectorul companiilor.