Voinea: Costul la care România se împrumută de pe pieţele externe va scădea după îmbunătăţirea ratingului

Întrebat ce fel de investitori vor veni în România după ce agenţia de rating a îmbunătăţit cu două trepte calificativul ţării, Voinea a arătat că şi investitori de portofoliu, în titluri de stat sau pe bursă, şi investitori productivi.

‘Şi bănci de investiţi, dar şi investitori în producţie, în economia reală, au această regulă, străinii mă refer, au această regulă: nu investesc în ţările care nu au, să zic, certificat de bună purtare de la toate agenţiile de rating. Asta înseamnă un anume nivel, un anume rating, aşa-numitul grad investiţional. Deci minimul, să spunem, de la care se consideră că o economie nu este riscantă pentru investiţii. România, timp de şase ani, nu a avut acest grad investiţional de la una dintre cele trei agenţii, ca urmare nu putea să fie pe radarul foarte multor investitori, pur şi simplu nu îndeplinea o condiţie pur formală. Acum se va lărgi baza de investitori foarte mult şi pentru titlurile de stat româneşti, asta înseamnă că va continua să scadă, poate chiar abrupt, costul la care România se împrumută pe pieţele externe. Pe de altă parte, România se va deschide şi mai mult pentru investitori în producţie’, a explicat ministrul delegat pentru Buget.

Potrivit acestuia, momentul la care România a beneficiat de îmbunătăţirea calificativelor este unul important şi este chiar ‘neobişnuit’ ca două agenţii (Moody’s şi S&P – n.r.), într-un interval scurt de timp, să facă o îmbunătăţire a ratingului, într-un an electoral şi cu un conflict la graniţă.

‘Înseamnă că au constatat că politica bugetară este izolată de ciclul politic. Şi, ca urmare, au încredere că ţintele de deficit bugetar vor continua să fie atinse. Ce înseamnă un conflict la graniţă să-ţi dea o îmbunătăţire de rating? Înseamnă că nu eşti afectat de acel conflict de la graniţă, deci economia nu are de suferit. Ca urmare, este un dublu mesaj de încurajare pentru un investitor străin, şi pentru un investitor local la fel de bine, da, acea economie este sigură, este pe o tendinţă de creştere, deficitul este sub control, mergeţi şi investiţi acolo’, a subliniat Voinea.

Printre principalele date macroeconomice care au determinat îmbunătăţirea ratingului României, ministrul Liviu Voinea a subliniat reducerea deficitului bugetar, de la 9% în 2009, la 2% în prezent, şi consolidarea acestuia, reducerea deficitului de cont curent până la 1% din PIB datorită creşterii semnificative a exporturilor, inflaţia care a ajuns la minime istorice – 1 %, 1,5% anul trecut, acum chiar a scăzut şi mai jos de 1,5 % anualizată, creşterea economică – 3,5 % anul trecut.

Decizia S&P a fost luată înainte de a se vedea cifrele pe primul trimestru, de 3,8%, a mai spus Liviu Voinea.

‘Creşterea economică putea fi anticipată, că va fi mult peste cea pe care s-a construit bugetul. Deci, acesta a fost un element şi eu vi le spun acum exact aşa cum le-am prezentat Comitetului Global de Rating al Standard&Poor’s, în luna aprilie, la Washington, de ce ar trebui să se îmbunătăţească ratingul. Macroeconomic stăm bine… Reforme structurale am făcut şi continuăm să facem, principala reformă structurală constituind-o plata arieratelor. Anul trecut am plătit arieratele din sectorul de sănătate, am eliminat sau am redus considerabil problema arieratelor la nivelul autorităţilor locale, am introdus şi legea insolvenţei autorităţilor locale şi, de atunci, nivelul arieratelor nu a mai crescut. Acum, deja în primul trimestru din 2014 am plătit peste două miliarde din arieratele companiilor de stat. Asta înseamnă că se deblochează mecanisme financiare în economie, inclusiv pentru sectorul privat. Alte reforme structurale: vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare de acţiuni la companii, în special din sectorul energetic. Apoi fondurile europene au crescut în ultimii doi ani. Rata de absorbţie a crescut de la 7 % la 37 %’, a explicat oficialul citat.

Pe de altă parte, acesta a arătat că riscul de contagiune faţă de ceea ce se întâmplă la est de România este foarte scăzut.

‘România nu poate fi pusă la grămadă cu alte ţări care au dependenţă de importurile de gaz din Rusia. România nu are această dependenţă. Ea este foarte redusă, undeva sub 10%. Deci este un risc care poate fi controlat. Apoi comerţul şi investiţiile cu zona estică sunt sub 5% din totalul comerţului nostru’, a mai arătat Voinea.

În 26 aprilie, Moody’s Investors Service a revizuit în creştere, de la negativă la stabilă, perspectiva ratingului ”Baa3” atribuit României şi a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung şi scurt la ”Baa3/P-3”.

Săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a îmbunătăţit ratingul atribuit României, la ‘BBB minus’ de la ‘BB plus’, pe fondul creşterii economice şi al menţinerii disciplinei fiscale din partea Guvernului.

‘BBB minus’ este primul rating din categoria investment grade, recomandat pentru investiţii.