“Electricitatea sprijină apărarea. Ce poate face o armată dacă infrastructura din spate nu funcționează? Am vorbit mult despre aspecte geopolitice: de unde vine energia, nevoia de mai multă conectivitate, necesitatea unei piețe unice europene în domeniul energiei. Un aspect care a fost complet neglijat până acum este distribuția energiei. Pentru că la ce ajută să ai o centrală electrică și linii de transport dacă energia nu ajunge la tine acasă sau la fabrica ta? Rețelele de transport sunt foarte importante și trebuie mai bine interconectate. Dar rețelele de distribuție sunt cu adevărat esențiale și, în acest moment, ele reprezintă blocajul în care trebuie să evităm o greșeală strategică”, a spus Volker Raffel la conferința regională The Economist Romania Government Roundtable, organizată de grupul editorial The Economist la Bucureşti.
“Vedem o dezvoltare uriașă exact în acest domeniu. Sute de mii de prosumatori. În 2030 vorbim despre un milion de prosumatori doar în România, cu mii de megawați instalați. Anul acesta ne așteptăm la aproximativ 1.000 MW noi de energie eoliană în România. Vom vedea și 1.700 MW noi în centrale pe gaz. Anul viitor vom avea proiectul Neptun Deep, dacă va fi bine protejat și susținut”, a sumarizat șeful E.On viitoarele capacități de generare de energie electrică din România.
“Iar conectarea tuturor acestor prosumatori este o sarcină extrem de dificilă. Dar nu este singurul fenomen. Vedem acum și baterii. În Germania, cererile pentru baterii s-au triplat într-un singur trimestru. În prezent, solicitările de conectare la rețea pentru baterii au ajuns la 500 GW, în condițiile în care consumul total al Germaniei este de maximum 90 GW. Și acest val de cereri abia începe în România.
Pompele de căldură – nu știu cât de mult vor avansa aici, pentru că românii au gaz și, prin urmare, voința politică de a electrifica încălzirea poate nu este prioritară.
Dar mobilitatea clasica este un exemplu clar al vulnerabilității noastre la prețul petrolului. Cu mobilitatea electrică, această vulnerabilitate ar dispărea. România trimite anual 40 de miliarde de lei în alte țări pentru combustibili fosili folosiți în mobilitate. Aceștia sunt bani geopolitici – ar trebui să îi evităm. Putem economisi acești bani și îi putem investi aici.
Pentru ca toate acestea să se întâmple, cred că între instituțiile publice și sectorul privat trebuie să evităm o greșeală strategică în ceea ce privește dezvoltarea și consolidarea rețelelor și reglementarea acestora.
România are o oportunitate unică, probabil ultima de acest fel, de a atrage miliarde de euro din fonduri europene. Ar fi păcat să le pierdem, așa cum s-a întâmplat parțial. Iar chiar și banii deja disponibili sunt utilizați prea lent. Acest lucru poate fi evitat. Trebuie să lucrăm împreună pentru a face lucrurile să funcționeze în viitor. Cred că putem!”, a spus șeful E.On România.