Votul elveţienilor privind imigraţia stârneşte dezbateri aprinse în Europa

Referendumul, intitulat ‘Împotriva imigraţiei în masă’, a fost organizat la iniţiativa partidului UDC (dreapta populistă), exasperat de creşterea puternică a numărului de imigranţi, în ultimii ani, după aderarea Elveţiei la politica de liberă circulaţie în UE, aplicată din 2002.

Rezultatul votului a fost foarte strâns, pe ansamblul ţării 50,3% dintre participanţi optând în favoarea limitării accesului pe piaţa elveţiană a muncii pentru cetăţenii statelor Uniunii Europene. Ideea a fost respinsă de Elveţia francofonă, însă acceptată de Elveţia germanofonă, care a înclinat balanţa în favoarea introducerii unor cote de imigraţie, opţiune care, conform publicaţiei Le Temps, din Geneva, constitue ‘o turnură istorică în politica europeană a Elveţiei şi care va avea consecinţe imprevizibile’.

În timp ce Comisia Europeană şi-a exprimat ‘regretul’ cu privire la votul elveţienilor şi a reamintit că iniţiativa acestora ‘este contrară principiului liberei circulaţii a persoanelor între UE şi Elveţia’, comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, s-a exprimat şi mai tranşant, avertizând Elveţia că ‘nu trebuie să se aştepte să beneficieze de avantajele liberului schimb cu Uniunea Europeană fără să accepte libera circulaţie’. ‘Nu este posibil. Luaţi totul sau lăsaţi totul’, a punctat Reding.

Este o ‘veste proastă’ pentru Europa, a apreciat la rândul său ministrul de externe francez Laurent Fabius, care a avertizat că Uniunea Europeană va trebui acum să-şi revizuiască relaţiile cu Elveţia şi s-a arătat surprins de votul elveţienilor, în condiţiile în care ţara lor realizează 60% din comerţul exterior cu UE.

O poziţie ceva mai moderată a avut guvernul german, care ‘respectă votul elveţienilor’, după cum a declarat purtătorul său de cuvânt Steffen Seibert, ce atrage însă atenţia asupra ‘problemelor considerabile’ rezultate în urma referendumului, întrucât libertatea de circulaţie se află în centrul acestor legături strânse dintre Elveţia şi UE.

În schimb, guvernul britanic, care, temându-se de un aflux masiv de imigranţi români şi bulgari, a încercat în ultima vreme să convingă Bruxellesul să accepte politici anti-imigraţie şi chiar a adoptat recent pe plan intern măsuri de limitare a accesului imigranţilor la ajutoarele de şomaj şi la asistenţa medicală subvenţionată de stat, consideră că votul din Elveţia reflectă ‘preocuparea tot mai mare’ privind libera circulaţie în Europa.

Tot în Marea Britanie, liderul formaţiunii anti-europene UKIP, Nigel Farage, a cărui popularitate în creştere l-a determinat pe premierul David Cameron să iniţieze politicile anti-imigraţie, a calificat rezultatul referendumului din Elveţia drept ‘o veste extraordinară pentru cei care iubesc libertatea şi suveranitatea naţională în Europa’. ‘O Elveţie înţeleaptă şi puternică s-a ridicat împotriva hărţuirii şi a ameninţărilor venind de la birocraţi ne-aleşi de la Bruxelles’, susţine Farage. ‘Imigraţia în masă în Europa este o problemă majoră şi o sursă de mare îngrijorare deoarece provoacă scăderea salariilor, pune presiune asupra sistemelor sociale şi dă oamenilor sentimentul că sunt străini în propria lor ţară’, explică liderul UKIP.

De altfel, toate partidele eurosceptice din Europa, care speră să obţină un rezultat foarte bun la alegerile europarlamentare, au salutat votul elveţienilor şi se văd încurajate în demersurile lor anti-imigraţie, ce par a fi tot mai mult apreciate de populaţie. ‘Ceea ce pot face elveţienii, putem face şi noi’, a remarcat liderul partidului olandez de extremă-dreapta, Geert Wilders, sesizând astfel că nu doar elveţienii doresc o limitare a imigraţiei. În aceeaşi direcţie merge şi avertismentul eurodeputatului ecologist Daniel Cohn-Bendit, care crede că ‘dacă în Franţa s-ar organiza un referendum asemănător celui din Elveţia, rezultatul ar fi fost şi mai rău, de 60% pentru’ restricţionarea imigraţiei.