Whistleblower – Gelu Diaconu, fostul şef al Fiscului, dezvăluie mecanismul tainic prin care guvernul ascunde banii pentru salarii

“În 2018 au cheltuit mult mai puţin decât au zis. La Sănătate, de exemplu, s-au cheltuit doar 65% (!) din suma alocată în proiectul de buget aprobat la începutul anului trecut de Parlamentul României”, scrie Gelu Diaconu, fostul şef al Fiscului, rămas între timp unul dintre principalii critici ai finanţelor publice din România, pe pagina personală de Facebook.

Lista Ministerelor care au cheltuit ceva mai mult de jumătate din banii alocaţi continuă:

Ministerul Culturii are un grad de realizare a cheltuielilor de 66%, Ministerul Economiei 66%, Tineret şi Sport 65%, Ministerul Energiei 49% (!), Turism 58%, Mediu de afaceri 74%. 

Mecanism de ţinere în frâu a deficitului bugetar, cu salarii şi pensii mari 

Diaconu spune că în aceste condiţii guvernanţii “vin şi zic: vă alocăm mai mult!”. El susţine că

la fel va fi şi în 2019. Adică o parte dintre cheltuieli vor fi tăiate de la ordonatori şi mutate la pensii şi salarii, “pentru că altfel e imposibil să le iasă cifrele”.

Fostul şef al ANAF sugerează că ar fi un mecanism ca la începutul anului să se prezinte parlamentului, miniştrilor şi opiniei publice un buget umflat pe bază de estimari optimiste livrate atât de Comisia Naţională de Prognoză (indicatorii macro) cât şi de către ANAF (venituri suplimentare).

Cum se face

Diaconu a descris mecanismul de încadrare în deficitul de 3%.

“Se alocă suplimentar, din pix, faţă de anul anterior, sume importante la Educaţie, Sănătate, Cultură, Infrastructură, Agricultură, cercetare, sport, turism, etc. adică pentru domenii la care opinia publică este sensibilă şi unde s-au făcut promisiuni electorale fără acoperire. Odată aprobat, bugetul intră în execuţie cu mare întârziere (anul acesta s-a pierdut deja un trimestru luând în calcul timpul necesar deschiderii creditelor bugetare), din cauza blocajului administrativ instituit de Ministerul Finanţelor.

Până la prima rectificare din perioada iulie-septembrie, sumele alocate instituţiilor (mai ales pentru investiţii) înregistrează un nivel al execuţiei foarte redus şi prin urmare sunt redistribuite fie la salarii pentru acelaşi ordonator sau altora, fie la bugetul de asigurări sociale.

În raport de veniturile colectate de ANAF se caută cu disperare alte surse de venit (fonduri europene, noi taxe, lichidităţile companiilor de stat, etc.) pentru a face posibilă, la cea de-a doua rectificare, din luna noiembrie, încadrarea în ţinta de deficit de maximum 3%.

Astfel, prin cele două rectificări promovate prin ordonanţe de urgenţă, sumele alocate domeniilor de interes public menţionate mai sus devin mult mai mici! Ele vor fi tăiate drastic la fiecare rectificare, transferate la pensii şi salarii, la rezerva asigurată discreţionar guvernului sau la Ministerului Finanţelor, pentru acţiuni generale”, a explicat Diaconu.

El susţine că şi în acest an, proiectul de buget “revoluţionar”, care va fi supus dezbaterii parlamentului nu va avea nici o legătură cu execuţia bugetară efectivă.

Diaconu a publicat şi un tabel menit să-i susţină spusele, care cuprinde sumele din proiectul bugetului de stat al anului trecut versus plăţile efective făcute de fiecare Minister în anul bugetar 2018. Sumele sunt în milioane lei.