O nouă acțiune Wizz Air împotriva ajutorului de stat de acordat pentru TAROM. De data aceasta pentru cel de 95,3 milioane de euro

O nouă acțiune în instanță a fost introdusă de către Wizz Air împotriva unui ajutor de restructurare acordat companiei TAROM. Toate acțiunile Wizz Air împotriva ajutoarelor acordate companiei naționale începând cu pandemia au fost respinse de Tribunalul Uniunii Europene.
Andrada Ghira - lun, 27 oct. 2025, 22:20
O nouă acțiune Wizz Air împotriva ajutorului de stat de acordat pentru TAROM. De data aceasta pentru cel de 95,3 milioane de euro

Wizz Air Ungaria și Wizz Air Malta au introdus pe 17 iulie o nouă acțiune împotriva ajutorului de restructurare în favoarea TAROM, de 95,3 milioane de euro și cere anularea deciziei Comisiei Europene. Acțiunea a fost publicată azi, 27 octombrie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și consultată de Economica.net. 

Wizz Air a contestat în instanță decizia Comisiei Europene care a aprobat ajutorul de restructurare acordat pentru TAROM, susținând că Executivul european a evaluat greșit situația companiei. Societatea maghiară a invocat, printre altele, că TAROM face parte dintr-un grup mai mare și nu ar fi trebuit considerată eligibilă pentru ajutor, că planul de restructurare nu este realist și viabil, că nu s-a demonstrat necesitatea și proporționalitatea intervenției statului și că decizia Comisiei este insuficient motivată.

Companiile vin cu opt motive pentru care instanța ar trebui să anuleze decizia Comisiei Europene, pe care le redăm mai jos exact cum sunt ele formulate în acțiune.

  1. Primul motiv este întemeiat pe faptul că ajutorul nu se încadrează în domeniul de aplicare material al Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (denumite în continuare „Orientările privind salvarea și restructurarea”) întrucât Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere concluzionând că TAROM nu face parte dintr-un grup mai mare de întreprinderi;
  2. Al doilea motiv este întemeiat pe faptul că ajutorul nu se încadrează în domeniul de aplicare material al Orientărilor privind salvarea și restructurarea întrucât Comisia nu a verificat dacă TAROM a epuizat toate opțiunile de pe piață;
  3. Al treilea motiv este întemeiat pe faptul că decizia nu stabilește că planul de restructurare este realist, coerent și cuprinzător și dacă este de natură să restabilească viabilitatea pe termen lung a TAROM într-un interval de timp rezonabil și fără să se sprijine pe un ajutor de stat suplimentar;
  4. Al patrulea motiv este întemeiat pe faptul că decizia nu stabilește necesitatea intervenției din partea statului și că această intervenție are un efect stimulativ;
  5. Al cincilea motiv este întemeiat pe faptul că decizia nu stabilește caracterul adecvat al ajutorului;
  6. Al șaselea motiv este întemeiat pe faptul că decizia nu stabilește proporționalitatea ajutorului;
  7. Al șaptelea motiv este întemeiat pe faptul că decizia nu conține o examinare adecvată și limitează efectele negative ale ajutorului;
  8. Al optulea motiv este întemeiat pe încălcarea de către Comisia Europeană a obligației sale de motivare.

Comisia Europeană a aprobat anul trecut, pe 29 aprilie, un ajutor de stat de 95,3 milioane de euro în favoarea TAROM.

Măsurile de restructurare includ anularea unei datorii de aproape 50 de milioane de euro, echivalentul ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente, dar și o injecție de capital de circa 46 de milioane de euro.

Sectorul aviatic a fost unul dintre cele mai afectate de restricțiile impuse de guverne pe timp de pandemie. S-a zburat mai puțin, iar avioanele au stat mai mult la sol decât în aer.

Cele mai multe companii aeriene au avut nevoie de ajutoare de stat pentru a supraviețui. La polul opus, companiile private din Europa, cum sunt Ryanair și Wizz Air, au contestat rând pe rând banii pe care i-au primit companiile de stat.

Ce s-a întâmplat cu ajutoarele de stat date TAROM și Blue Air

Economica.net a relatat pentru prima dată că Wizz Air a contestat ajutoarele de stat acordate TAROM și Blue Air.

Până acum, toate acțiunile în instanță ale Wizz Air împotriva ajutoarelor acordate celor două companii românești au fost respinse.  

Din banii pe care statul i-a dat celor două companii, are de recuperat aproape 200 de milioane de lei din falimentul Blue Air.

Anul trecut, Comisia Europeană a ordonat recuperarea ajutorului de aproape 34 de milioane de euro pe care Blue Air l-a primit. Decizia Comisiei a venit după o investigație aprofundată din aprilie 2023, care a arătat că „planul de restructurare a Blue Air nu era fezabil, coerent și suficient de amplu pentru a restabili viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene”.

Investigația Comisiei s-a făcut după ce Blue Air a oprit toate zborurile în septembrie 2022 și după ce în martie 2023 intra în insolvență.

De la unda verde primită de la Comisia Europeană pentru injecțiile de capital, TAROM a renunțat la sloturile de pe aeroportul Heathrow din Londra, a vândut din avioanele vechi și spune că a realizat profit pentru primul semestru din 2024.

CITEȘTE ȘI TAROM a transportat mai puțini pasageri. Deși a primit ajutor de stat, care a dus compania pe profit în primul semestru din 2024, tot mai are nevoie de bani

Rezultatele financiare ale TAROM pentru 2024 nu au fost publicate nici până acum, deși ministrul Transporturilor de atunci, Sorin Grindeanu, dădea asigurări că operatorul aerian a încheiat anul trecut cu profit.

În 2024, Tribunalul General din cadrul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a respins acţiunea înaintată de Wizz Air referitoare la un ajutor acordat TAROM, de aproape două milioane de euro. Instanța a decis atunci că ajutorul este compatibil cu piaţa internă.

Te-ar mai putea interesa și
”Dacă România intră în junk, pentru cursul leu-euro se rupe filmul!” – Adrian Codîrlașu, CFA România
”Dacă România intră în junk, pentru cursul leu-euro se rupe filmul!” – Adrian Codîrlașu, CFA România
În cazul unei retrogradări a ratingului de țară al României, pericolul nu vor fi neapărat dobânzile cât cursul de schimb euro leu. ”Dacă întrăm în junk se rupe filmul”, spune Adrian......
Sânge la Bursa de Valori București, azi. Nicio companie din BET nu e pe plus
Sânge la Bursa de Valori București, azi. Nicio companie din BET nu e pe plus
Scădere generalizată la Bursa de Valori București în prima oră de tranzaționare de azi. Toate companiile care compun ...
Platforma guvernanta.gov.ro, lansată de Guvern. Puteți vedea cifrele a 121 de companii de stat, inclusiv salariile șefilor
Platforma guvernanta.gov.ro, lansată de Guvern. Puteți vedea cifrele a 121 de companii de stat, inclusiv salariile șefilor
Guvernul României lansează platforma guvernanta.gov.ro, un proiect de transparentizare care centralizează informațiile ...
Șansele ca România să intre în junk sunt de 50%. O delegatie a S&P examinează cifrele macroeconomice și perspectivele României. Piața a luat-o înaintea ratingului
Șansele ca România să intre în junk sunt de 50%. O delegatie a S&P examinează cifrele macroeconomice și perspectivele ...
O delegație S&P a ajuns azi la București și până mânie, inclusiv, va analiza împreună cu BNR, Ministerul Finanțelor ...