WSJ: Brexitul ar putea costa băncile 15 miliarde de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Costul creării unei subsidiare în Uniunea Europeană va avea ‘un impact semnificativ’ asupra profiturilor bancare, iar costurile adiţionale ar putea fi suportate de clienţii europeni, susţine AFME.

Marea Britanie va ieşi din UE la sfârşitul lui martie 2019, ceea ce a forţat unele instituţii să-şi restructureze activitatea, iar marile bănci şi-au înfiinţat noi centre de operaţiuni în interiorul blocului comunitar pentru a-şi asigura accesul la clienţii din UE.

Băncile cu sediul în Marea Britanie se tem de un ‘hard’ Brexit, în urma căruia nu vor avea acces la piaţa unică europeană, şi se confruntă cu presiuni din partea autorităţilor de reglementare pentru a evita o încheiere abruptă a legăturilor cu clienţii transfrontalieri, ceea ce ar putea provoca turbulenţe pe pieţe.

În această situaţie, active bancare de peste 1.000 de miliarde de euro, inclusiv împrumuturi, derivate şi valori mobiliare ar trebui mutate în registrele contabile ale subsidiarelor europene, apreciază AFME.

Marile bănci de investiţii folosesc Londra ca bază pentru relaţiile cu clienţii din Europa, Africa şi Asia. Mutarea activelor bancare în noile subsidiare europene va obliga instituţiile financiare să injecteze în aceste entităţi capital în valoare de 70 de miliarde de euro. Aceste costuri se amortizează într-o perioadă de 3-5 ani, ceea ce va reduce rentabilitatea capitalului propriu (ROE) al băncilor cu 0,5%, la 0,8%, a avertizat Asociaţia pentru Pieţele Financiare din Europa.

Vineri, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Angliei (BoE) au avertizat că planurile referitoare la Brexit ale unor instituţii financiare nu sunt suficient de bune, după ce au verificat strategiile acestora de limitare a riscurilor în urma reducerii semnificative a legăturilor financiare transfrontaliere.

‘Aşa cum ştiţi, am cerut băncilor pe care le supervizăm direct să ne împărtăşească strategiile lor legate de Brexit. Analizând aceste strategii, cred că este corect să spun că cele mai multe instituţii financiare nu sunt acolo unde ar trebui să fie’, a declarat, vineri, un oficial al BCE, Daniele Nouy, la un workshop dedicat Brexitului, care se desfăşoară la Frankfurt.

Daniele Nouy conduce Agenţia de Supervizare Bancară (SSM) din cadrul Băncii Centrale Europene, care supraveghează toate băncile ce sunt încorporate în zona euro şi au active de peste 30 de miliarde de euro (32 de miliarde de dolari). Filialele băncilor din afara zonei euro sunt supervizate local de autorităţile naţionale.

Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a stabilit pentru 14 iulie termenul limită până la care băncile interne şi externe îşi vor prezenta planurile privind modul în care se vor descurca, dacă nu va exista un acord comercial după ieşirea Marii Britanii din UE.

‘Treaba mea este să mă asigur că băncile sunt pregătite şi au planuri de urgenţă, pe care le vom analiza, apoi vom cere băncilor să le îmbunătăţească’, a declarat Carney, pentru publicaţia germană Handelsblatt.

‘Revizuim aceste planuri încă de la referendum şi în aproximativ zece zile băncile vor prezenta o actualizare a lor. Treaba mea este să fiu îngrijorat de cel mai grav scenariu, în care nu s-ar încheia niciun acord. Dar cred că este posibil să avem în final un acord’, a afirmat guvernatorul Băncii Angliei.

BCE a anunţat recent că instituţiilor financiare cu sediul în Marea Britanie, care vor să-şi mute operaţiunile în zona euro pentru a-şi păstra accesul la piaţa unică europeană după Brexit, trebuie să li se permită un interval de şase luni pentru o nouă licenţă.

Autorităţile se aşteaptă ca aproximativ 40 de mari grupuri bancare internaţionale să-şi mute subsidiarele sau filialele de la Londra în zona euro.

Autorităţile de reglementare din unele state din UE au precizat că nu vor tolera aranjamente în care afacerile sunt conduse oficial dintr-un birou aflat într-un stat membru, în timp ce directorii importanţi şi sistemele IT rămân la Londra, centrul financiar dominant al Europei.

Totuşi, există riscul ca unele state membre UE să fie tentate să încalce regulile şi să permită astfel de operaţiuni după Brexit. Problema va afecta în special diviziile de gestionare a activelor (asset management), în condiţiile în care Marea Britanie este al doilea mare centru global după SUA, gestionând active în valoare de 5.700 de miliarde de lire sterline (7.000 de miliarde de dolari) în numele clienţilor, majoritatea fiind din Europa Continentală.

Firmele de servicii financiare cu sediul în Marea Britanie, îngrijorate că ar putea pierde accesul la piaţa unică europeană după finalizarea Brexitului, iau în calcul mutarea unor operaţiuni şi angajaţi în alte centre financiare europene, cum ar fi Frankfurt, Paris, Berlin, Amsterdam şi Luxemburg.

Organismele de supervizare au anunţat băncile că vor trebui să aibă un anumit nivel al capitalului, al numărului de directori de top şi al modelelor de risc aprobate pentru a obţine o licenţă care să le permită să opereze în UE.