WWF: Amenajările hidroenergetice care nu ţin cont de ecosisteme lasă urme grave în ţările din Bazinul Dunării

Potrivit sursei citate, criteriile pentru desemnarea zonelor de excludere si cele pentru clasificarea celorlalte corpuri de râuri ce vor fi destinate construcţiei amenajărilor hidroenergetice trebuie elaborate în cadrul unui forum al acţionarilor, care însă conform Protocolului semnat cu Departamentul de Ape, Păduri şi Piscicultură /DAPP/, ar fi trebuit înfiinţat până la finalul lunii februarie 2014.

‘Recentele schimbări guvernamentale au produs o întârziere în procesul de îndeplinire a acestui obiectiv de către DAPP. Având în vedere pierderile pe care ecosistemele râurilor continuă să le suporte, este crucial ca angajamentele asumate prin Protocol să fie respectate (…) Nu vrem să oprim dezvoltarea infrastructurii energetice a ţării noastre, vrem doar ca aceste investiţii să fie făcute asigurând o perspectivă de dezvoltare pe termen lung, respectând comunităţile locale şi natura (…) WWF nu se opune dezvoltării economice, dimpotrivă, urmăreşte să obţină implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetăţeni şi pentru natură (…) Susţinem energiile regenerabile, însă doar în contextul în care construcţia şi funcţionarea acestora nu cauzează pagube iremediabile în natură, cu efecte negative pentru comunităţile locale, pentru natură şi pentru ţară’, afirmă Magor Csibi, directorul WWF-România.

În luna ianuarie 2014, organizaţia WWF-România a semnat un protocol de colaborare cu Departamentul de Ape, Păduri şi Piscicultură, în care se prevede angajamentul de a alinia producţia de hidroenergie la legislaţia Uniunii Europene privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cuprinzând măsuri pe care România le va implementa în premieră pentru regiunea Dunării.

Conform calendarului agreat în Protocol, până la finele lunii mai, Departamentul trebuie să emită un act normativ care să desemneze zone de excludere.

WWF a participat, alături de delegaţi ai autorităţilor din Bazinul Dunării, la elaborarea Ghidului Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Dunării (ICPDR) pentru dezvoltarea durabilă a hidro-energiei în regiune.

Documentul adoptat în iunie 2013 recomandă ţărilor semnatare a Convenţiei Dunării desemnarea zonelor de excludere şi adoptarea unui mecanism de pre-planificare pentru o dezvoltare hidroenergetică durabilă.

România este prima ţară care acceptă recomandările ICPDR începând demersurile pentru implementarea acestora la nivel naţional.