Zero victime pe șosele până în 2050. Proiectul care pare incredibil în țara accidentului la minut. Ce este Coaliția pentru Siguranță Rutieră și ce rezultate are deja

16 06. 2026
accident_1318661471_36266300_42041700

Deși numărul accidentelor mortale a scăzut în 2025, cu 68 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu doar 46 cât este media europeană, România rămâne în topul țărilor UE din acest punct de vedere.

Citește și: Cifre care dau fiori. Trei oameni au murit zilnic, 95 de răniți pe șosele în 2025. Ce este Coaliția pentru Siguranță Rutieră și cum vrea să schimbe regulile rutiere

În acest context special, Coaliția pentru Siguranță Rutieră (CSR), o inițiativă a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare, aderă la proiectul european „Vision Zero”, care propune reducerea la zero a victimelor până în anul 2050. Ce a reușit să facă până acum CSR în acest sens și cum a introdus deja modificări legislative cu impact, dar și despre planurile pe termen lung pentru reducerea numărului de accidente, într-un interviu cu Alexandru Ciuncan, peședinte UNSAR și CSR.

Citește și: FOTO Premieră în Parlamentul României! În țara accidentului la minut, copiii cer răspicat: Zero răniți pe șosele! Cifrele care ne dau fiori

Economica: Care sunt principalele proiecte ale UNSAR în zona de CSR în 2026?

Alexandru Ciuncan: Coaliția pentru Siguranță Rutieră este o platformă națională de colaborare, inițiată de UNSAR,  care reunește autorități publice, companii, ONG-uri și experți, cu scopul de a contribui la reducerea victimelor accidentelor rutiere din România.

Este important de subliniat, în primul rând, că principalele proiecte sunt aliniate la tendințele actuale legate de siguranța rutieră, evoluțiile tehnologice, precum și la obiectivele strategice ale României în context european – Proiectul Viziunea Zero (Vision Zero) prin care se urmărește  reducerea la zero a deceselor și rănilor grave pe șosele până în 2050. În acest context, și în 2026 vor continua campaniile de conștientizare și educație. Accentul rămâne pe factorii principali de risc (viteză, distragerea atenției, alcool/droguri) și pe siguranța participanților la trafic cu grad ridicat de vulnerabilitate (pietoni, minori, bicicliști). Nu ne putem imagina o schimbare majoră în România decât dacă rămânem activi și coerenți în comunicarea riscurilor și a combaterii acestora în rândul populației.

De asemenea, continuăm dezvoltarea parteneriatelor instituționale: importanța colaborării cu instituții guvernamentale și neguvernamentale rămâne o prioritate strategică pentru a contribui la îmbunătățirea siguranței rutiere.

Nu în ultimul rând, alături de partenerii și colaboratorii noștri, vom continua să susținem eforturile de îmbunătățire a infrastructurii rutiere și a cadrului legislativ, militând pentru adoptarea de măsuri care să contribuie la creșterea siguranței rutiere, bazate pe analiza datelor.

Citește și: Parlamentul a votat legea pentru schimbarea regulilor pe șosele. Cifrele care dau fiori: România e țara accidentului la minut, o treime din paturile de spital sunt ocupate de victime

În acest context, deja a fost desfășurată cea de-a doua ediție a Săptămânii Naționale a Siguranței Rutiere între 18 și 24 mai sub tema „Aceeași stradă. Aceeași responsabilitate.” Ediția din acest an a debutat oficial cu un moment de conștientizare în plenul Senatului României și a continuat cu o serie de acțiuni concrete: o competiție pilot a patrulelor școlare rutiere din Ilfov („Copiii opresc graba”), evenimentul central de la Palatul Parlamentului, dezbaterea Vocea din Trafic – Ce trebuie să se schimbe acum – derulată cu experți și creatori de conținut din domeniul auto, manifestul video „Pentru 10 minute în plus”, precum și zeci de inițiative ale membrilor Coaliției – campanii educaționale, parade, dezbateri, conferințe, performance public – derulate în toată țara, de la Iași la Cluj, de la București la Botoșani.

Săptămâna s-a încheiat cu un moment de o încărcătură simbolică aparte: iluminarea în albastru a Palatului Parlamentului, în zilele de 23 și 24 mai. Acest gest a fost unul deconștientizare publică și, totodată, de respect față de victimele accidentelor rutiere – față de cele 1.293 de familii din România care, doar în 2025, au pierdut pe cineva drag pe șoselele acestei țări. Culoarea albastră, derivată din identitatea vizuală a Săptămânii Naționale a Siguranței Rutiere, a marcat practic angajamentul colectiv pentru obiectivul european de a reduce, până în 2030, cu 50% numărul deceselor și al răniților grav și în perspectivă, așa cum am menționat, la zero până în 2050.

Dacă au fost cuantificate, care sunt principalele rezultate ale activității CSR de până acum?

Cuantificarea exactă a impactului pe care îl au proiectele Coaliției este influențată de o multitudine de factori (modificarea legislației, aplicarea legilor în vigoare, starea infrastructurii, educație, comportamentul șoferilor etc.).

Coaliția pentru Siguranță Rutieră a trecut, în doar trei ani de la înființare, de la o inițiativă a industriei de asigurări la o platformă națională care reunește astăzi peste 40 de membri activi – instituții publice, companii, organizații neguvernamentale și experți și a generat rezultate cuantificabile pe patru planuri: legislativ, comunicare publică, educație și cooperare internațională.

În plan legislativ și de politică publică, printre cele mai importante rezultate se numără instituirea Săptămânii Naționale a Siguranței Rutiere, printr-o lege adoptată de Parlament – o premieră pentru România și un semnal că siguranța rutieră devine o prioritate națională, nu doar o temă punctuală. Acest cadru oferă anual un instrument de educație, conștientizare și mobilizare publică. În aceeași direcție se înscrie și Pactul Național pentru Siguranță Rutieră și Carta Albă a Siguranței Rutiere, aflată la a doua ediție.

În planul comunicării publice, Coaliția a adus tema siguranței rutiere în spațiul public prin campanii naționale precum „Țara accidentului la minut” și „Pentru 10 minute în plus”, dar și prin parteneriate media constante.

În plan educațional, Săptămâna Națională a Siguranței Rutiere a mobilizat școli și comunități din întreaga țară, prin proiecte precum „Scutire de la accident”, competiția-pilot „Copiii opresc graba”, programul „Copiii în siguranță”, Parada Micilor Bicicliști și Concursul Național „Educație Rutieră – Educație pentru Viață” și multe alte acțiuni derulate de membri.

 

În plan internațional, Coaliția este conectată la discuțiile din cadrul Insurance Europe – CEE Group și a contribuit la campania regională „Împreună pentru siguranța copiilor – Child Safety CEE”.

Referitor la Pactul Național pentru Siguranță Rutieră, trebuie să menționez că este un rezultat concret al ediției 2026 a SNSR, reprezentând un document de angajament colectiv, inițiat la Parlament în data de 19 mai, semnat de 40 de instituții publice, companii și organizații neguvernamentale și care rămâne deschis pentru aderare. Pactul propune cinci direcții prioritare de acțiune comună:

  • Reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere, în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene privind atingerea țintei „Vision Zero” până în 2050;
  • Consolidarea educației rutiere prin programe, campanii și instrumente dedicate tuturor categoriilor de vârstă, inclusiv extinderea la nivel național a proiectului patrulelor școlare „Copiii opresc graba”;
  • Susținerea măsurilor de creștere a disciplinei în trafic și a respectării regulilor de circulație, cu accent pe prevenție și pe protejarea vieții;
  • Încurajarea colaborării permanente între autorități publice, unități de învățământ, structuri de ordine publică, organizații neguvernamentale și sectorul privat;
  • Promovarea investițiilor și intervențiilor care contribuie la crearea unui mediu rutier mai sigur, în special în proximitatea unităților de învățământ și în zonele cu risc ridicat de accidente rutiere.

Dincolo de aceste realizări concrete, datele oficiale arată că în 2025, în România, 1.293 de oameni și-au pierdut viața în accidente rutiere – un trend descendent care confirmă că eforturile colective încep să dea rezultate. Cu 68 de decese la milion de locuitori, față de o medie europeană de 46, România rămâne însă printre primele țări din UE, un context care a făcut ca, în spațiul public, să folosim formula „țara accidentului la minut”.

Credem, așadar, că rezultatele activității noastre se văd într-un context evolutiv mai amplu, de perspectivă,  și prin eforturi conjugate, alături de partenerii noștri, trecând de la intenții și dezbateri, la rezultate concrete, atât în plan legislativ, cât și educațional și civic.

Schimbările nu se văd doar în legi sau în cifre, ci mai ales în percepția publică și în dorința de schimbare la nivel de comportament în comunități, școli și organizații care se implică activ în promovarea unui comportament responsabil în trafic.

La ce rezultate vă așteptați pe termen mediu și lung?

Rezultatele eforturilor noastre și ale tuturor partenerilor noștri instituționali se traduc printr-o evoluție graduală a siguranței rutiere și ieșirea României din topul țărilor europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității rutiere. Obiectivul nostru principal se regăsește în direcțiile trasate în Carta Albă a Siguranței Rutiere, documentul programatic al Coaliției pentru Siguranță Rutieră, precum și în Pactul Național pentru Siguranță Rutieră. Aceste documente vor sta la baza acțiunilor și proiectelor derulate în perioada următoare. Scopul este să aliniem România la obiectivul european de reducere cu 50% a deceselor rutiere până în 2030.

 

Așadar, pe termen mediu și lung, viziunea noastră este clară: drumuri mai sigure, o cultură a responsabilității și o Românie care se aliniază standardelor europene în domeniul siguranței rutiere. Acest an este unul al proiectelor integrate, în care educația, legislația și infrastructura merg mână în mână pentru a reduce drastic numărul accidentelor.

 

În acest context, considerăm că pasul firesc următor este operaționalizarea efectivă a Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR) – organul consultativ al Guvernului, care reunește reprezentanți ai principalelor ministere și autorități cu atribuții în domeniu. Un CISR funcțional, care să se reunească regulat, să producă decizii corelate între ministere și să coordoneze implementarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră 2022–2030, ar transforma angajamentele Pactului în politici publice aplicate. Coaliția pentru Siguranță Rutieră își propune să devină un partener activ și constant de dialog al CISR, contribuind cu expertiză, date și propuneri concrete dinspre societatea civilă și mediul privat.

 

Mai mult, printre rezultatele la care ne așteptăm pe termen lung și mediu menționăm:

 

  • scăderea semnificativă a numărului de accidente cauzate de factori-cheie de risc (utilizarea telefonului la volan, viteză excesivă și consumul de alcool, ca urmare a intensificării campaniilor, a presiunii publice dar și a aplicării unor sancțiuni mai drastice);
  • consolidarea unei culturi a prevenției (o modificare vizibilă în atitudinea generală a participanților la trafic, care să manifeste o preocupare mai mare pentru siguranța rutieră și o tendință de a adopta un comportament mai responsabil și defensiv);
  • îmbunătățiri concrete ale infrastructurii prin implementarea de soluții punctuale (semnalizare îmbunătățită, zone tampon, limitatoare de viteză);
  • adoptarea de măsuri legislative proactive (în principal, o legislație mai strictă pentru respectarea regulilor din trafic și/sau amendarea încălcării acestora);
  • o reducere semnificativă a numărului de accidente în care sunt implicați pietoni și bicicliști, indicând o mai bună conștientizare și respect reciproc în trafic;
  • alinierea cu obiectivele europene prin reducerea drastică a numărului de decese și răniri grave pe șoselele din România, cu o convergență semnificativă către media europeană, punând România pe o traiectorie clară către Vision Zero;
  • transformare culturală si educațională profundă – siguranța rutieră trebuie să devină o valoare fundamentală în societatea românească, integrată în educația formală și informală, în comportamentul cotidian și în deciziile urbanistice;
  • inovație constantă în siguranță printr-o deschidere și o integrare rapidă a noilor tehnologii de siguranță (vehicule autonome, sisteme AI de monitorizare trafic etc.) în peisajul rutier românesc, cu sprijinul activ al tuturor părților interesate.

 

Toate aceste obiective pe termen mediu și lung pornesc dintr-un punct de plecare concret: momentul de la Parlament din 19 mai a creat un cadru pe care trebuie să-l consolidăm în lunile care urmează. Inițierea Pactului Național pentru Siguranță Rutieră, alături de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, ne oferă contextul perfect de engagement pentru acțiuni concrete – de la extinderea „Copiii opresc graba” la nivel național, la operaționalizarea efectivă a CISR și la susținerea inițiativelor legislative pe care le monitorizăm activ. Coaliția va continua, alături de membrii și partenerii săi, inclusiv prin implicarea experților, jurnaliștilor și creatorilor de conținut din zona auto care, în cadrul dezbaterii „Vocea din trafic” de la evenimentul central, și-au manifestat interesul de a se alătura activ demersurilor noastre, să transforme angajamentele asumate prin Pact în măsuri reale, măsurabile, anuale.