Ziua 8 Ucraina – Ucraina și Rusia au convenit să înceteze temporar focul în zonele unde pot fi create coridoare umanitare. Nouă morți în urma unui atac aerian rus asupra unei școli. Putin i-a transmis lui Macron că e în grafic și că nu se va opri. ONU raportează 249 de civili uciși de la începerea războiului – LIVE TEXT

Rusia și Ucraina au convenit la o încetare temporară a focului și la crearea de coridoare umanitare

A doua rundă de negocieri ruso-ucrainene desfăşurată joi s-a încheiat cu un acord pentru o încetare temporară a focului pentru raţiuni umanitare, a anunţat negociatorul ucrainean, Mihailo Podoliak, potrivit Reuters şi EFE.

”Spre marele nostru regret, nu am obţinut rezultatele pe care mizam”, a scris acesta pe Telegram.

Totuşi, a adăugat el, ”părţile au ajuns la o înţelegere asupra creării comune de coridoare umanitare, cu o încetare temporară a focului”, dar ”nu peste tot, ci numai în acele locuri unde coridoarele umanitare pot fi stabilite va fi posibilă o încetare a focului pe perioada evacuării”.

Cele două părţi s-au înţeles de asemenea asupra livrării de alimente şi medicamente în sectoarele unde se desfăşoară cele mai grele lupte.

”Tot ce pot spune este că am discutat aspectul umanitar suficient de detaliat, pentru că foarte multe oraşe sunt acum încercuite de forţele ruse. Este o situaţie dramatică cu medicamentele, alimentele şi evacuarea”, a deplâns Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

El a mai spus că va avea loc o nouă rundă de negocieri cu Rusia, a treia, care ar urma să se desfăşoare la începutul săptămânii viitoare.

La rândul său, negociatorul rus Vladimir Medinski a transmis că Rusia sprijină ideea creării unor coridoare umanitare pentru civili şi o posibilă încetare a focului în apropierea acestora.

”Chestiunea principală soluţionată astăzi este cea a salvării civililor aflaţi în zona luptelor” şi ”cred că este un progres important”, a punctat acesta.

Discuţiile s-au axat pe chestiunile umanitare, militare şi ”soluţionarea politică viitoare a conflictului”, a rezumat el. ”În general, a fost înţelegere la masa negocierilor”, dar în anumite chestiuni ”partea ucraineană are nevoie de timp pentru reflecţie şi consultări la Kiev”, a mai descris Medinski discuţiile, care însă nu pun capăt războiului.

Putin acuză forțele militare ucrainene că folosesc civilii drept scuturi umane. El susține că operațiunea rusă se desfășoară conform planului

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat joi ”neonaziştii” ucraineni că folosesc populaţia ca scuturi umane în faţa ofensivei Rusiei, dar a susţinut că aceasta se desfăşoară ”conform planului”, relatează agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Participând la o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei, Putin a apreciat că soldaţii ruşi dau dovadă de eroism în ofensiva împotriva Ucrainei şi a susţinut că forţele ucrainene împiedică civilii să utilizeze coridoarele umanitare create de armata rusă.

Mai mult, el a acuzat forţele ucrainene că amplasează armament în zone locuite şi folosesc astfel populaţia ca scuturi umane pentru a putea acuza Rusia că atacă ţinte civile. Potrivit lui Putin, studenţi străini sunt de asemenea ţinuţi practic ostatici în Ucraina.

Cu toate acestea, ”operaţiunea militară specială se desfăşoară strict conform calendarului, conform planului”, a susţinut Putin, în a opta zi a invaziei asupra Ucrainei pe care a ordonat-o joia trecută, când a acuzat ”abuzurile şi genocidul regimului de la Kiev” faţă de rusofonii din estul separatist al Ucrainei şi ignorarea de către Occident a cererilor Moscovei privind crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa.

ONU raportează că 249 de civili au fost ucişi şi 553 răniţi de la declanșarea războiului din Ucraina

Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis joi că a confirmat că 249 de civili au fost ucişi şi 553 răniţi în Ucraina în prima săptămână a invaziei ruse, relatează Reuters.

Bilanţul, realizat până la mijlocul nopţii de miercuri spre joi, a crescut de la 227 de morţi şi 525 e răniţi în raportul din urmă cu o zi.

„Majoritatea pierderilor în rândul civililor înregistrate între 24 februarie, ora 04:00, şi 2 martie, miezul nopţii, au fost cauzate de folosirea de arme explozive cu o rază mare de impact, inclusiv bombardamente cu artilerie grea şi cu sisteme de rachete, dar şi de atacuri aeriene şi cu rachete”, se arată într-un comunicat.

Putin i-a comunicat lui Macron că va continua fără compromisuri ofensiva împotriva „naționaliștilor ucraineni”. Președintele francez se așteaptă la ce e mai rău

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat joi intenţia de a-şi continua „fără compromisuri” ofensiva împotriva „naţionaliştilor” în Ucraina, în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său francez, Emmanuel Macron, potrivit Kremlinului, informează AFP, citată de Agerpres.

„Rusia intenţionează să continue fără compromisuri lupta împotriva membrilor grupărilor naţionaliste care comit crime de război”, i-a spus Putin lui Macron, conform comunicatului de presă al Kremlinului.

De cealaltă parte, Emmanuel Macron a apreciat că „ceea ce este mai rău abia urmează” în Ucraina, după convorbirea cu Vladimir Putin, care şi-a exprimat „foarte marea determinare” de a-şi continua ofensiva, al cărei scop este „să preia controlul” întregii ţări, potrivit Palatului Elysee.

În cadrul acestei convorbiri, calificată drept „deschisă” de către Kremlin, liderul rus a „comentat amănunţit discursul pronunţat în ajun de către preşedintele francez cu privire la războiul din Ucraina, exprimându-şi dezacordul cu mai multe dintre tezele sale. În special în ceea ce priveşte declaraţia lui Emmanuel Macron care a calificat drept ‘o minciună’ faptul că Rusia luptă cu nazismul în Ucraina”, potrivit Kremlinului.

Moscova îşi prezintă invazia în Ucraina, însoţită de bombardamente împotriva mai multor oraşe în urma cărora au murit numeroşi civili, drept o „operaţiune specială” limitată la estul ţării şi vizând în special „denazificarea” statului ucrainean.

În acest context, AFP notează că actualul preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski este evreu, dar Moscova suferă de ceva vreme de disonanţa cognitivă, potrivit expertului rus Aleksandr Auzan.

Într-o alocuţiune către naţiune consacrată Ucrainei miercuri seara, Macron a insistat asupra faptului că „Rusia nu este partea agresată, ci ea este agresorul”. „Acest război nu este un conflict între NATO şi Rusia” şi „încă şi mai puţin împotriva nazismului, aceasta este o minciună”, a afirmat preşedintele francez.

În timp ce noi discuţii urmează să înceapă joi la frontiera polono-belarusă între delegaţia ucraineană şi responsabili ruşi, Putin a ameninţat că va extinde lista cu cereri a Moscovei.

„Noi vorbim de demilitarizare şi de un statut neutru al Ucrainei pentru ca nicio ameninţare la adresa Rusiei să nu emane vreodată din acest teritoriu”, i-a spus Putin lui Macron, potrivit Kremlinului.

„Orice tentativă de a câştiga timp prin negocieri va duce doar la solicitări suplimentare faţă de Kiev”, a mai ameninţat Putin.

În cursul acestei discuţii telefonice, la ora 13:30, la cererea preşedintelui francez, Vladimir Putin i-a spus lui Emmanuel Macron că operaţiunea armatei ruse evoluează „conform planului” prevăzut de Moscova şi că „se va agrava” dacă ucrainenii nu îi acceptă condiţiile”, a spus preşedinţia franceză.

„Preşedintele Macron anticipează că ceea ce este mai rău abia urmează, având în vedere ceea ce i-a spus preşedintele Putin”, potrivit Palatului Elysee.

A început o nouă rundă de negocieri între Ucraina și Rusia

Negocierile dintre Ucraina şi Rusia au început la frontiera polono-belarusă, iar obiectivul delegaţiei ucrainene este să se convină o încetare imediată a focului şi coridoare umanitare care să le permită civililor să părăsească localităţile de pe linia frontului, a anunţat un consilier prezidenţial ucrainean, transmit Reuters şi AFP.

„Am început discuţiile cu reprezentanţii Rusiei. Punctele cheie de pe agendă sunt o încetare imediată a focului, un armistiţiu şi culoare umanitare pentru evacuarea civililor din oraşele şi satele distruse sau bombardate constant „, a scris consilierul Mihailo Podoliak pe Twitter, postând o fotografie cu membrii celor două delegaţii la masa negocierilor.

Televiziunea rusă a difuzat de asemenea imagini de la aceste convorbiri, arâtându-i pe membrii ambelor delegaţii în timp ce îşi dădeau mâna, ruşii în ţinută oficială, iar ucrainenii în îmbrăcăminte militară kaki.

În acest timp, în multe oraşe ucrainene, vizate de bombele ruseşti sau încercuite, situaţia umanitară s-a deteriorat considerabil.

În sud, oraşul-port strategic Mariupol este aproape complet rupt de lume şi este supus unor bombardamente intense. Oraşul Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina, este şi el bombardat de mai multe zile.

Locul ales pentru negocieri este situat în regiunea belarusă Brest, în Belovejskaia Puşcia, o localitate în apropierea graniţei cu Polonia, potrivit Minskului şi Moscovei.

Potrivit negociatorului rus Vladimir Medinski, acest loc este convenabil delegaţiei ucrainene, în special pentru că vine acolo prin Polonia.

Partea rusă are pe masă trei dosare privind „aspectele tehnico-militar, umanitar şi internaţional, precum şi politic”, a indicat trimisul Kremlinului, fără a face mai multe precizări.

Miercuri, el afirmase că discuţiile se vor concentra pe aspectele necesare unei „încetări a focului”.

O primă întâlnire s-a încheiat luni fără rezultate concrete, dar cele două părţi au convenit, în principiu, asupra unei a doua întâlniri.

Parlamentul de la Kiev a votat în favoarea confiscării proprietăților deținute de statul rus sau de cetățenii ruși

Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul unicameral ucrainean) a aprobat joi un proiect de lege care permite confiscarea bunurilor sau proprietăţilor deţinute de statul rus sau de cetăţeni ruşi în Ucraina în contextul invaziei ruse în această ţară, relatează Reuters şi Liga.net, citate de Agerpres.

În virtutea acestei legi, Guvernul poate sugera Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare ce fel de active să confişte, acest for de pe lângă preşedinţia ucraineană trebuie apoi să-şi dea aprobarea pentru trecerea lor în proprietatea statului.

Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată prin decret de către preşedintele Volodimir Zelenski.

Legea permite naţionalizarea bunurilor mobile şi imobile, banilor, depozitelor bancare, valorilor mobiliare, drepturilor corporative şi a oricăror altor proprietăţi situate sau înregistrate pe teritoriul Ucrainei, direct sau prin intermediul persoanelor afiliate aparţinând Federaţiei Ruse şi rezidenţilor acesteia.

Nouă morți în urma unui atac aerian rus asupra unei școli din Ucraina

Cel puţin nouă persoane au murit şi patru au fost rănite joi în urma unui atac aerian rus asupra a două şcoli şi case private din regiunea Cernigov din Ucraina, a anunţat guvernatorul Viaceslav Chaus, într-o postare online, relatează Reuters, citată de Agerpres.

„Operaţiunile de salvare sunt în desfăşurare. Conform serviciilor de urgenţă, cel puţin nouă persoane au murit şi patru au fost rănite”, a spus el.

Delegaţia ucraineană, care urmează să negocieze cu Rusia o posibilă soluţionare a conflictului dintre cele două ţări, este deja pe drum spre punctul de întâlnire de la frontiera polono-belarusă, a declarat Mihail Podoliak, consilier al preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, citat de EFE, Reuters şi AFP.

„La negocieri cu Rusia. Suntem deja în elicopter”, a scris Podoliak pe Twitter, postând o fotografie care îl arată împreună cu responsabilul parlamentar David Arahamia, în uniformă militară, în ceea ce pare a fi cabina unui elicopter.

Lavrov acuză Occidentul că se pregăteşte de război cu Rusia

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi la televiziunea de stat de la Moscova că, după părerea sa, unii lideri străini se pregătesc de război cu Rusia.

Alte afirmaţii ale lui Lavrov, citate de Reuters şi AFP, îl vizează pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care ar conduce „o societate în care înfloreşte nazismul”. Din acest motiv, a spus el, Rusia va continua „operaţiunea militară” în Ucraina până la îndeplinirea obiectivelor stabilite, inclusiv demilitarizarea acestei ţări.

Cu toate acestea, ministrul susţine că nu are nicio îndoială că se va găsi o soluţie la criza ucraineană; el a adăugat că dialogul dintre Rusia şi Occident trebuie să aibă la bază respectul reciproc.

Lavrov a reafirmat că Moscova nu va tolera nicio ameninţare militară din Ucraina, acuzând totodată Kievul că primeşte ordine din Occident, iar occidentalii iau în considerare şi un război nuclear.

„Toată lumea ştie că un al treilea război mondial nu poate fi decât nuclear, dar vă atrag atenţia asupra faptului că asta este în gândirea occidentalilor, nu în a Rusiei”, a spus el într-o conferinţă de presă online, apreciind că sunt în curs de elaborare planuri pentru „un război adevărat” împotriva ţării sale.

Moscova este convinsă că are dreptate în confruntarea cu Occidentul, iar NATO urmăreşte să îşi menţină supremaţia, în timp ce Rusia are multă bunăvoinţă, însă nu poate permite nimănui să îi submineze interesele, a mai susţinut Lavrov.

Totuşi, a spus Lavrov, Occidentul este conştient de preocupările Rusiei şi va trebui să abordeze aceste aspecte la un anumit moment dat. Şeful diplomaţiei ruse a calificat sancţiunile impuse de Occident drept „o taxă pe independenţă”.

Convorbirile dintre Rusia şi Ucraina vor avea loc la orele 12:00 GMT, potrivit Moscovei

Noua rundă de convorbiri dintre Rusia şi Ucraina, în regiunea belarusă Brest, vor începe în jurul orelor 12:00 GMT, a anunţat joi şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, transmite EFE.

„De la bun început, din cauza complexităţii logistice pentru partea ucraineană, care se reuneşte în Polonia şi apoi vine până aici, către regiunea Brest din Belarus, (începerea discuţiilor) a fost anunţată pentru ora (locală) 15:00 (12.00 GMT)”, a declarat oficialul rus, citat de agenţia oficială belarusă Belta.

Nu există deocamdată o confirmare dinspre partea ucraineană.

A doua rundă a negocierilor ruso-ucrainene ar urma să aibă loc în principiu la Belovejskaia Puşcea, în apropierea frontierei poloneze, ţară al cărei teritoriu va fi traversat de delegaţia ucraineană pentru a ajunge la locul întâlnirii cu partea rusă.

Rubla a atins un nou nivel scăzut record după retrogradarea ratingului

Rubla s-a depreciat şi mai mult joi, atingând un nivel record faţă de dolar şi euro, după ce agenţiile de evaluare financiară Fitch şi Moody’s au retrogradat cu şase trepte ratingul Rusiei, la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii), spunând că sancţiunile occidentale sporesc incertitudinile privind capacitatea ţării de a-şi rambursa datoriile şi slăbesc economia, transmite Reuters.

Joi dimineaţa, moneda Rusiei a coborât până la un curs de 117,50 ruble pentru un dolar şi 124,10 ruble pentru un euro, depreciindu-se cu peste 10% faţă de dolar şi cu peste 7% faţă de euro.

Pieţele financiare din Rusia s-au confruntat cu turbulenţe semnificative, după ce forţele militare ruse au lansat o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală – cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de Al Doilea Război Mondial. Atacul a determinat Occidentul să impună sancţiuni dure Moscovei.

De când trupele ruse au intrat în 24 februarie în Ucraina, rubla s-a depreciat cu aproape 30% faţă de dolar, iar analiştii cred că în viitor cursul de schimb va rămâne extrem de volatil. Guvernul a ordonat exportatorilor ruşi să să convertească în ruble 80% din veniturile lor în valută, pentru a sprijini moneda locală.

Tranzacţiile la Bursa de la Moscova rămân în mare parte închise joi, a patra zi de restricţii ordonată de Banca Centrală a Rusiei.

Miercuri, furnizorii de indici FTSE Russell şi MSCI au anunţat că vor elimina acţiunile ruseşti din toţi indicii lor.

Dimitris Melas, director în cadrul MCSI, aprecia săptămâna trecută, într-un interviu acordat Reuters, că piaţa bursieră rusă este „neinvestibilă”, după sancţiunile dure impuse de Occident şi restricţionarea tranzacţionării de către Banca Centrală a Rusiei.

„Nu ar avea sens pentru noi să continuăm să includem valorile mobiliare ruseşti dacă clienţii şi investitorii noştri nu pot face tranzacţii pe piaţă. Este evident pentru noi toţi că este foarte dificil de tranzacţionat pe piaţă şi, de fapt, este de neinvestit în aceste zile”, a explicat Melas.

Rusia are o pondere de 3,24% în indicele pieţelor emergente MSCI.

Ne distrug, avertizează Consiliul oraşului ucrainean Mariupol

Consiliul orăşenesc din Mariupol a anunţat joi că armata rusă bombardează constant şi intenţionat infrastructuri civile de importanţă critică din acest oraş-port din sudul Ucrainei, lăsându-l fără apă, căldură sau electricitate şi împiedicându-l să aducă provizii sau să evacueze oameni, transmite Reuters.

„Ne distrug ca naţiune. Acesta este un genocid împotriva poporului ucrainean”, a avertizat consiliul orăşenesc din Mariupol.

„Ne distrug proviziile de alimente, ne prind într-o blocadă, ca în vechiul Leningrad. Intenţionat, timp de şapte zile, au distrus infrastructura de importanţă vitală a oraşului. Nu avem electricitate, apă sau căldură”, a anunţat consiliul orăşenesc într-o declaraţie.

Autorităţile locale au transmis că încearcă să creeze un coridor umanitar pentru oraş, dar şi să refacă infrastructura.

Britanicii acuză Rusia că a desfăşurat arme termobarice în Ucraina

Forţele ruse au desfăşurat în Ucraina arme termobarice, iar Londra este îngrijorată de scara la care ar putea fi utilizate, a declarat joi secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, citat de Reuters.

„Cât de departe va merge (preşedintele Rusiei, Vladimir Putin), ce arme va autoriza pentru a-şi atinge scopul final, nu ştim, dar am văzut utilizarea unor volume mari de artilerie. Am văzut desfăşurarea de sisteme de arme de artilerie termobarice şi suntem îngrijoraţi de scara la care ar putea ajunge acestea”, a spus Wallace în timpul unei vizite în Estonia.

Consiliul Guvernatorilor AIEA adoptă o rezoluţie critică la adresa Rusiei

Consiliul Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), organ executiv al agenţiei nucleare a ONU, a aprobat joi o rezoluţie critică la adresa Rusiei după invadarea de către această ţară a Ucrainei şi pentru potenţialele pericole pe care o reprezintă acest atac asupra instalaţiilor nucleare ucrainene, informează EFE.

Potrivit unor surse diplomatice consultate de EFE la Viena, 26 din cele 35 de ţări din Consiliu au votat în favoarea rezoluţiei prezentate de Polonia şi Canada, doar Rusia şi China votând împotrivă.

Textul rezoluţiei aprobate deplânge acţiunile Rusiei în Ucraina, inclusiv „preluarea controlului prin forţă asupra instalaţiilor nucleare”.

Liniile de apărare ale Ucrainei rezistă în faţa atacului rus, dă asigurări preşedintele Zelenski

Liniile de apărare ale Ucrainei rezistă în faţa atacului rus, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în cea mai recentă înregistrare a sa video, joi, informează Reuters.

Totodată, Zelenski a adăugat că, de la miezul nopţii, nu a existat niciun moment de respiro în bombardamentul forţelor ruse asupra Ucrainei.

„Nu avem nimic de pierdut în afara propriei noastre libertăţi”, a spus Zelenski, adăugând că Ucraina este aprovizionată zilnic cu arme de aliaţii săi internaţionali.

La doi ani după ce Ucraina a înregistrat primul său caz de COVID-19, Zelenski a spus: „S-a scurs deja o săptămână de când un alt virus a atacat”, referindu-se la invazia rusă.

Potrivit lui Zelenski, faptul că Rusia îşi schimbă tactica şi bombardează civili în oraşe demonstrează că Ucraina a rezistat cu succes în faţa planului iniţial al Moscovei de a clama o victorie rapidă în urma unui asalt terestru.

Un nou record pentru petrol – Preţul barilului Brent continuă să crească şi ajunge la aproape 117 dolari

Preţul barilului de petrol Brent cu furnizare în martie şi-a continuat joi ascensiunea şi a urcat cu 3,48% în deschiderea pieţei futures din Londra, ajungând la 116,8 dolari, nivel maxim începând din august 2013, scrie agenţia EFE.

În timpul dimineţii, Brent a depăşit 118 dolari/baril.

În ziua precedentă, preţul petrolului de referinţă în Europa s-a majorat cu 7,58% şi a închis la 112,93 dolari, după ce OPEC+ a decis să menţină planul de creştere moderată a producţiei, în pofida escaladării preţurilor, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Petrolul Brent înregistrează joi a patra zi consecutivă de creştere. Preţul a explodat de teama unei crize privind aprovizionarea globală în contextul invaziei ruse din Ucraina.

Invazia rusă în Ucraina, un dezastru militar, potrivit unor experţi americani, care prevăd o intensificare a atacurilor

Invazia declanşată de armata rusă în Ucraina s-a dovedit o eroare tactică şi strategică surprinzătoare, marcată de penurii de hrană şi carburant, de abandonarea de vehicule armate, de pierderi de avioane şi de morţi în rândul soldaţilor, potrivit unor experţi americani, informează AFP.

Însă decepţiile din primele zile, cu o subestimare a hotărârii ucrainenilor de a se apăra, ar putea determina Moscova să decidă să dea frâu liber întregii sale forţe şi să distrugă fără discernământ zone mari din Ucraina, avertizează aceşti experţi, scrie Agerpres.

Specialiştii americani în armata rusă susţin că au fost uimiţi de proasta gestionare a campaniei, cu împotmolirea coloanelor de invazie, cu sute de blindate ruse aparent pierdute şi cu forţele aeriene ale Kremlinului respinse de apărarea ucraineană antiaeriană.

„Când strici totul după două sau trei săptămâni, pot să înţeleg, însă când te poticneşti chiar la uşă atunci când intri în casă, (înseamnă că) ai o problemă”, a subliniat Scott Boston, analist principal în materie de apărare în cadrul grupului de reflecţie Rand Corp.

Pentagonul şi experţi din sectorul privat se aşteptau ca armata preşedintelui rus Vladimir Putin să distrugă rapid capacitatea Ucrainei de a riposta, anihilând comandamentul celor 200.000 de militari ucraineni, distrugând sistemele de apărare antirachetă şi forţele aeriene ale Kievului.

Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat în primele şase zile de lupte. Şi, chiar dacă nu există o estimare fiabilă a numărului de soldaţi ruşi ucişi, răniţi sau capturaţi, acesta pare să fie mult mai mare decât se putea anticipa pentru o invazie bine pregătită.

„Acesta este un eşec colosal al serviciilor de informaţii ruse, care au subestimat foarte mult rezistenţa ucraineană, iar execuţia militară a fost îngrozitoare”, a explicat săptămâna aceasta Michael Vickers, fost subsecretar de stat însărcinat cu Informaţiile din cadrul Departamentului Apărării, de la Centrul de studii strategice şi internaţionale.

„Principalul său atac a fost insuficient. El a fost fragmentat. Elementele sale pentru operaţiuni de recunoaştere au fost capturate, coloane au fost distruse. Este pur şi simplu un dezastru, de la un capăt la altul”, a adăugat el.

Potrivit unor experţi militari de la centrul Scowcroft din cadrul Atlantic Council, ruşii nu au reuşit să cucerească rapid un aeroport situat în apropiere de Kiev şi să-l păstreze. Aeroportul a fost probabil prea distrus în lupte pentru a mai putea fi utilizat după cum era prevăzut pentru a cuceri Kievul, au subliniat aceşti specialişti.

Mai mult, adaugă ei, „pierderile de avioane şi de elicoptere ruse au fost mult mai crescute şi mai prejudiciabile”, pentru că ei nu au putut distruge sistemele de apărare antiaeriană ale ucrainenilor.

O altă „surpriză” o constituie desfăşurarea limitată şi ineficientă de arme de război electronice, care ar fi trebuit, potrivit aşteptărilor analiştilor, să joace un rol determinat în atacul asupra mijloacelor de comunicare ale ucrainenilor.

„Dacă ruşii ar fi reuşit să-i decupleze pe comandanţii militari ucraineni de cei pe care îi comandă, forţele aeriene şi de apărare aeriană ucrainene ar fi fost constrânse să lupte în mod necoordonat, ceea ce le-ar fi făcut mai puţin eficiente şi mai vulnerabile atacurilor”, se arată în raportul Scowcroft Center.

Scott Boston subliniază că ucrainenii au continuat să utilizeze drone Bayraktar de fabricaţie turcească pentru a distruge forţele ruse. „Dacă ei (ruşii) sunt loviţi de dronele turceşti o dată sau de două ori, e în regulă. Însă dacă ei sunt loviţi mai mult de o dată sau de două ori, ceva nu funcţionează de partea rusă”, a subliniat el.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, ruşii par să nu-şi fi coordonat bine „capacităţile considerabile şi diverse, nici gestionat (cum trebuie) logistica invaziei”. „Avem indicaţii, de la bun început, că, în pofida faptului că ei (ruşii) au capacităţi de arme combinate sofisticate, ele nu sunt neapărat deplin integrate”, a adăugat Kirby.

La fel de surprinzătoare sunt lacunele în materie de logistică. „Vedem vehicule abandonate. Constatăm probleme de susţinere, nu doar în materie de carburant, ci şi de hrană”, şi-a exprimat Kirby uimirea, miercuri.

Scott Boston, care a luat parte la simulări de război de înalt nivel axate asupra forţelor ruse, subliniază că unele semne indică faptul că o mare parte dintre aceste forţe sunt tineri, insuficient antrenaţi pentru acest tip de conflict şi care nu ştiau probabil că se duc la război.

Se pare, de asemenea, că trupele din teren nu aveau nicio idee cu privire la ceea ce încearcă ele să facă prin invadarea Ucrainei. „Dacă nu ştiţi ce se întâmplă, nu vă puteţi adapta”, explică Scott Boston.

Cu toate acestea, niciun expert nu-i vede pe ruşi „scoşi din joc”. Avansarea armatei lor bate pasul pe loc însă aceasta le-ar putea permite să-şi rezolve problemele logistice, subliniază Kirby.

Dimpotrivă, specialiştii se tem că frustrarea preşedintelui rus Vladimir Putin l-ar putea determina să declanşeze toate forţele artileriei sale, ale rachetelor şi forţei aeriene asupra populaţiei ucrainene, cu un efect devastator.

„Rusia deţine în continuare avantajele unei puteri de luptă zdrobitoare, ce va sfârşi prin a învinge forţele ucrainene pe măsură ce războiul continuă”, arată raportul Scowcroft Center.

Ucraina cheamă la ”rezistenţă totală” împotriva trupelor ruse şi la creşterea presiunii

Ministrul apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov, a făcut joi un apel la ”rezistenţă totală” împotriva trupelor ruse şi la creşterea presiunii asupra duşmanului, transmite EFE.

„A sosit momentul să sporim presiunea asupra duşmanului, care a pierdut iniţiativa. A sosit momentul să trecem la rezistenţa totală”, a transmis Reznikov într-un comunicat postat pe Facebook.

Oficialul ucrainean a adăugat că armata ţării „respinge cu succes” atacurile frontale ale forţelor ruse şi anihilează coloanele sale.

„Rusia nu a rezistat şi a început să recunoască pierderile”, a apreciat Reznikov.

Miercuri, pentru prima dată în şapte zile de ofensivă militară, Rusia a recunoscut moartea a 498 de militari ruşi în războiul din Ucraina şi rănirea a 1.597 de membri ai forţelor armate.

Însă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat miercuri noaptea la circa 9.000 pierderile de vieţi omeneşti în rândul forţelor armate ruse de la începerea invaziei.

Ministrul apărării de la Kiev s-a adresat îndeosebi cetăţenilor care se află în teritorii ocupate temporar de trupele ruse, scrie EFE.

„Cu ajutorul vostru armata noastră va învinge şi îi va alunga mai rapid pe ocupanţi. Trebuie să împiedicăm trupele ruse să primească ajutorul ariergardei”, a îndemnat el.

Reznikov a cerut populaţiei să atace coloanele de aprovizionare care însoţesc coloanele de blindate.

„Dacă duşmanul rămâne fără combustibil, echipamente, hrană, sprijin tehnic, nu va putea face nimic”, a insistat el.

Avansul forţelor ruse spre Kiev, minor în ultimele zile, potrivit serviciilor de informaţii britanice

Avansul forţelor ruse către capitala ucraineană Kiev a înregistrat puţine progrese în ultimele trei zile, iar oraşele Harkov, Cernigău şi Mariupol rămân în mâinile ucrainenilor, potrivit serviciilor de informaţii britanice, relatează joi Reuters.

”Principala parte a coloanei ruse lungi care avansează spre Kiev rămâne la 30 de kilometri de centrul oraşului, fiind ţinută în loc de rezistenţa ucraineană înverşunată, de defecţiuni mecanice şi de blocaje”, a anunţat Ministerul Apărării britanic într-o actualizare a datelor primite de la serviciile de informaţii.

”Coloana a făcut puţine progrese vizibile în ultimele trei zile. În pofida bombardamentului rus dur, oraşele Harkov, Cernigău şi Mariupol rămân în mâinile ucrainenilor. Unele forţe ruse au intrat în oraşul Herson, dar situaţia militară rămâne neclară”, adaugă ministerul.

”Ministerul Apărării rus a fost nevoit să recunoască faptul că 498 de soldaţi ruşi au fost deja ucişi şi 1.597 răniţi în războiul lui Putin. Numărul real al celor ucişi sau răniţi aproape sigur va fi considerabil mai mare şi va continua să crească”, a mai menţionat Ministerul Apărării de la Londra.

Germania va furniza Ucrainei 2.700 de rachete antiaeriene

Ministerul Economiei german a aprobat livrarea a 2.700 de rachete sol-aer pentru Ucraina, ţară invadată de forţele militare ruse, transmite DPA.

Surse din ministerul citat au declarat că armele respective sunt rachete uşoare Strela, de concepţie sovietică, aflate în stocurile forţelor armate ale fostei Germanii de Est.

În ultimele zile, guvernul condus de cancelarul Olaf Scholz a revizuit politicile privind exporturile de arme şi a permis livrări directe de armament către Ucraina, pe fondul agresiunii militare ruse împotriva ţării vecine.

În ultimele zile, Ministerul Apărării german a analizat ce alte arme ar putea furniza forţelor armate ucrainene în timpul actualului conflict cu Rusia.

Germania a refuzat ani la rând să exporte arme de orice fel în zonele de conflict sau să permită unor terţe ţări să trimită arme de fabricaţie germană în astfel de zone.

Primul model de rachete Strela (Strela-1) este un sistem de rachete sol-aer ghidate cu infraroşu, cu rază scurtă de acţiune. Dezvoltat iniţial de Uniunea Sovietică sub denumirea GRAU 9K31, este cunoscut în mod obişnuit prin numele său de cod NATO, SA-9 ”Gaskin”. Sistemul constă dintr-un vehicul amfibiu BRDM-2, care montează două perechi de rachete 9M31 pregătite pentru lansare.

Moscova şi Kiev se pregătesc pentru a doua rundă de negocieri, la opt zile de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina

O a doua rundă de negocieri între Moscova şi Kiev în vederea încheierii unui armistiţiu este aşteptată să aibă loc joi, la opt zile de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, informează dpa.

Ambele părţi au convenit asupra regiunii Brest din vestul Republicii Belarus ca loc pentru negocieri, iar armata rusă plănuieşte crearea unui „coridor de securitate” pentru a permite trecerea delegaţiei ucrainene.

Partea ucraineană a confirmat că s-a convenit asupra organizării unei noi runde de negocieri, însă fără a oferi alte detalii.

Între timp, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei i-a cerut Rusiei să declare armistiţiu în regiunile Harkiv şi Sumî, atacate puternic, pentru a le permite civililor să ajungă într-un loc sigur.

Primele negocieri care au avut loc luni la frontiera belaruso-ucraineană nu au adus rezultate tangibile.

Atacurile ruse au continuat să lovească Ucraina miercuri şi mai multe explozii au fost înregistrate la Kiev joi dimineaţa, declanşând sirenele aeriene.

Explozie în apropierea gării din Kiev

Un consilier al ministerului de interne din Ucraina afirmă că o explozie a avut loc în apropierea gării din Kiev, transmite Reuters.

Compania feroviară de stat din Ucraina a anunţat ulterior că a fost vorba de un atac aerian rusesc, care a lovit miercuri în apropierea gării din sudul Kievului, unde erau evacuaţi mii de femei şi copii, scrie Agerpres.

Compania de căi ferate, Ukrzalizniţia, a declarat că nu există informaţii imediate despre victime şi că edificiul a suferit pagube minore. Trenurile circulau în continuare.

The Kyiv Independent notează că sirenele sună din nou în această noapte la Kiev, oraş care este ţinta unor noi bombardamente.

În apropierea staţiei de metrou Druzhby Narodiv s-au auzit patru explozii, scrie News.ro.

Localnicilor li s-a cerut să meargă la cele mai apropiate adăposturi.

Bbc.com notează că în staţiile de metrou din Kiev se adăpostesc 15.000 de oameni.

Responsabili ucraineni confirmă pierderea oraşului Herson

Responsabili ucraineni au confirmat în cursul nopţii de miercuri spre joi prezenţa armatei ruse la Herson, mare oraş din sudul ţării pe care Moscova a anunţat că l-a cucerit dimineaţă după lupte aprige, notează AFP.

Este cel mai mare oraş capturat de forţele ruse de la începutul invaziei în urmă cu şapte zile, scrie Agerpres.

Şeful administraţiei regionale, Ghenadi Lahuta, a îndemnat locuitorii pe reţeaua Telegram să stea acasă, spunând că „ocupanţii (ruşi) sunt în toate cartierele oraşului şi sunt foarte periculoşi”.

La rândul său, primarul acestui oraş cu 290.000 de locuitori, Igor Kolihaev, a anunţat că a discutat cu „oaspeţi înarmaţi” într-o clădire a administraţiei din Herson, subînţelegând, fără a le numi, trupele ruseşti.

„Nu aveam arme şi nu suntem agresivi. Am arătat că lucrăm pentru a securiza oraşul şi încercăm să facem faţă consecinţelor invaziei”, a spus el într-un mesaj pe Facebook.

„Întâmpinăm dificultăţi uriaşe cu colectarea şi înmormântarea morţilor, livrarea de alimente şi medicamente, colectarea gunoiului, gestionarea accidentelor”, a continuat el.

El a dat asigurări că „nu le-a făcut nicio promisiune” ruşilor şi „pur şi simplu le-a cerut să nu se tragă în oameni”, anunţând, de asemenea, o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii în oraş şi o restricţie a circulaţiei maşinilor.

„Până în prezent, totul este bine. Drapelul care flutură deasupra noastră este ucrainean. Şi pentru a rămâne aşa, aceste cerinţe trebuie îndeplinite”, a adăugat el.

Armata rusă a anunţat miercuri dimineaţă că a pus mâna pe Herson, situat nu departe de Peninsula Crimeea anexată în 2014 de Moscova. Acest oraş-port şi periferiile sale au suferit bombardamente intense.

Armata rusă a mai cucerit un alt port-cheie ucrainean, Berdiansk, şi atacă în prezent Mariupol, unde primarul Vadim Boicenko a spus că forţele ucrainene „au respins cu demnitate” atacurile.

„Astăzi a fost cea mai grea şi crudă zi a războiului de şapte zile. Astăzi au vrut doar să ne distrugă pe toţi”, a spus el într-un videoclip pe Telegram, acuzând trupele ruse că „au tras în clădirile noastre rezidenţiale”.

„Din păcate, infrastructura critică a fost din nou deteriorată. Suntem din nou fără lumină, fără apă, fără încălzire”, a adăugat el.

Media ucrainene au raportat, de asemenea, moartea a opt persoane, printre care doi copii, în bombardamente la Izium, în regiunea Harkov din nordul ţării, scrie Agerpres.

SUA lucrează pentru a sprijini ţările din prima linie, între care România (Blinken)

Secretarul de stat american, Anthony Blinken, a declarat miercuri că Statele Unite lucrează pentru a sprijini ţările din prima linie, între care Polonia, Republica Moldova, România şi Slovacia, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, transmite Reuters.

De asemenea, Statele Unite sunt pregătite să ”sprijine eforturile diplomatice” ale Ucrainei pentru a obţine o încetare a focului cu Rusia, în contextul în care noi discuţii sunt programate pentru joi, a declarat Blinken într-o conferinţă de presă.

”Ţinem uşa deschisă pentru un rezultat diplomatic”, dar „este mult mai greu să faci acest lucru atunci când se aud focuri de armă şi tancurile sunt în mişcare”, a spus şeful diplomaţiei americane, citat de AFP.

Invazia Ucrainei va pecetlui căderea lui Putin „într-un an sau doi” (Hodorkovski)

Invazia Ucrainei va pecetlui căderea preşedintelui rus Vladimir Putin „într-un an sau doi”, pentru că Moscova nu poate câştiga acest război, a estimat miercuri fostul oligarh rus devenit opozant, Mihail Hodorkovski, notează AFP.

De la Londra, Mihail Hodorkovski a declarat pentru televiziunea France 24 că decizia lui Putin a fost „emoţională”, venind de la un lider care prezintă simptome de „paranoia senilă”.

„Este o sinucidere. Nu poate câştiga în Ucraina, chiar dacă (ruşii) iau Kiev şi Harkov. Acest lucru îi grăbeşte sfârşitul”, potrivit opozantului.

„Regimul se va descompune. Nu va fi rapid, vorbim de un sau doi ani”, a spus el, referindu-se la prăbuşirea economiei sau la o revoluţie internă.

Mihail Hodorkovski a fost multă vreme cel mai cunoscut prizonier politic al Rusiei. El a fost încarcerat din 2003 până în 2013 pentru acuzaţii bazate în realitate, potrivit susţinătorilor săi, pe faptul că s-a opus şefului statului rus.

Înainte de arestarea sa, Mihail Hodorkovski a fost directorul executiv al gigantului petrolier Iukos şi s-a întâlnit cu Vladimir Putin de mai multe ori. Potrivit acestuia, liderul de la Kremlin plănuia înainte de invazia ucraineană să rămână la putere toată viaţa, dar a făcut o greşeală „istorică”.

„Nu este un nebun complet (…). Îi este frică să nu fie ucis. Dar nu este nebun din punct de vedere clinic”, a remarcat opozantul care asigură că, după două decenii la putere, înconjurat de consilieri cărora le este frică să-i spună adevărul, Vladimir Putin a subestimat amploarea rezistenţei ucrainene.

„El credea că va fi primit în Ucraina cu flori. Nu se aştepta la asta”, a afirmat ironic Mihail Hodorkovski.

ONU: Un milion de refugiaţi au fugit din Ucraina într-o săptămână

Un milion de refugiaţi au fugit din Ucraina în ţările vecine de la începutul invaziei ruse în urmă cu o săptămână, a declarat joi Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, notează AFP.

„În doar şapte zile, am asistat la exodul a un milion de refugiaţi din Ucraina către ţările vecine”, a scris Filippo Grandi pe Twitter.

„Pentru alte milioane, în interiorul Ucrainei, este timpul ca armele să fie reduse la tăcere, astfel încât asistenţa umanitară să poată ajunge şi să salveze vieţi”, a pledat el.

Filippo Grandi intenţionează să viziteze în următoarele zile România, Moldova şi Polonia, trei ţări care găzduiesc un număr mare de refugiaţi ucraineni pe teritoriul lor.

Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri cu o majoritate covârşitoare o rezoluţie care „cere ca Rusia să înceteze imediat utilizarea forţei împotriva Ucrainei”.

Banca Mondială anunţă suspendarea tuturor programelor de ajutor din Rusia şi Belarus

Banca Mondială a anunţat miercuri suspendarea imediată a tuturor programelor sale de ajutor din Rusia şi Belarus, ca măsură de retorsiune la invazia Ucrainei, transmite AFP.

„În urma invaziei ruse a Ucrainei şi a ostilităţilor împotriva poporului ucrainean, grupul Băncii Mondiale şi-a încetat toate programele în Rusia şi Belarus cu efect imediat”, a anunţat instituţia de la Washington într-un comunicat.

În Belarus, Banca Mondială (BM) este angajată în 11 proiecte cu o valoare totală de 1,15 miliarde de dolari. În Rusia, conducea patru proiecte reprezentând 370 de milioane de dolari, potrivit site-ului instituţiei.

Pe de altă parte, Banca Mondială a subliniat miercuri în comunicatul său că nu a aprobat „niciun împrumut nou sau investiţie în Rusia din 2014”, adică de la anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova.

„De asemenea, nu a fost aprobat niciun nou împrumut pentru Belarus de la jumătatea anului 2020”, a spus BM.

Preşedintele rus Vladimir Putin a lansat săptămâna trecută invazia Ucrainei care a stârnit indignare în numeroase ţări. De atunci, în Europa şi America de Nord, sancţiunile economice s-au înmulţit.

Marţi, Banca Mondială a anunţat că pregăteşte un ajutor de urgenţă de trei miliarde de dolari pentru Ucraina, din care cel puţin 350 de milioane de dolari ar putea fi deblocaţi în această săptămână.

Cealaltă instituţie majoră de la Washington, Fondul Monetar Internaţional, ia în considerare şi el un ajutor suplimentar pentru Kiev, pe lângă cele 2,2 miliarde de dolari care vor fi eliberate până la sfârşitul lunii iunie.

Zelenski mulţumit că a contracarat planurile „perfide” ale Rusiei

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi-a exprimat satisfacţia în cursul nopţii de miercuri spre joi pentru că a zădărnicit planurile „perfide” ale Rusiei care i-a invadat ţara, declarându-se mândru de rezistenţa „eroică” a ucrainenilor, notează AFP.

„Suntem o naţiune care a dejucat planurile inamicului într-o săptămână. Planuri scrise de ani de zile: perfide, pline de ură pentru ţara noastră, poporul nostru”, a spus Volodimir Zelenski într-un videoclip postat pe reţeaua Telegram.

Preşedintele ucrainean a spus că îi „admiră sincer pe locuitorii eroici” ai oraşelor care rezistă forţelor ruse şi înaintării acestora, în a şaptea zi a invaziei.

El a făcut cunoscut că aproape 9.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în ultima săptămână, cifră care nu a putut fi verificată imediat.

La rândul său, Moscova a dezvăluit miercuri primul bilanţ al soldaţilor ruşi ucişi în ofensiva din Ucraina, anunţând moartea a 498 dintre soldaţii săi şi precizând că alţi 1.597 au fost răniţi acolo.

Pe Twitter, Volodimir Zelenski a informat că a vorbit la telefon cu premierul canadian Justin Trudeau şi că i-a mulţumit pentru sancţiunile luate împotriva Moscovei, îndemnându-l să rămână în contact.

Şeful statului ucrainean a a mai făcut cunoscut că a discutat cu omologul său kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, un aliat al Moscovei, şi au convenit „să coopereze în probleme umanitare”.

Aurescu: Ocuparea Insulei Şerpilor – o mişcare spectaculoasă de imagine; dar nu mai există importanţă strategică

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat, miercuri, că ocuparea de către Federaţia Rusă a Insulei Şerpilor este o „mişcare spectaculoasă de imagine”, dar importanţa strategică nu mai există şi nu aduce ceva nou în „peisajul complicat din regiunea Mării Negre”.

„Insula Şerpilor, încă un teritoriu ocupat ilegal de Federaţia Rusă, dar în rest, importanţa strategică a Insulei Şerpilor nu mai există, aşa cum exista în secolul 19, când de pe Insula Şerpilor puteai să controlezi accesul în gurile Dunării şi mai apoi pe canalul Sulina şi aşa mai departe. Sigur, se pot amplasa acolo diverse mijloace ale Rusiei, dar Rusia a existat în Marea Neagră cu o prezenţă din ce în ce mai consistentă încă din 2014 încoace, este ceea ce a determinat creşterea prezenţei NATO pe Flancul estic, postura de descurajare şi apărare. Sigur, este o mişcare spectaculoasă din punctul de vedere al imaginii, dar până la urmă nu aduce ceva absolut nou, suplimentar faţă de ceea ce avem deja în peisajul complicat din regiunea Mării Negre”, a afirmat Aurescu la Digi24.

El a explicat că Insula Şerpilor nu are absolut nicio relevanţă în delimitarea din Marea Neagră.

„Insula Şerpilor a fost pământ românesc până la Tratatul de pace de după al Doilea Război Mondial, cedată sub presiune URSS, după care a fost introdusă în mai multe documente succesive privind frontiera de stat, încheiate între România şi Uniunea Sovietică, la momentul respectiv. În tratatul încheiat cu Ucraina în 1997 există un articol, un paragraf în care se spune că Ucraina nu va putea amplasa mijloace militare ofensive pe Insula Şerpilor, care aparţine Ucrainei. Deci, Ucraina este posesorul de drept în acest moment al Insulei Şerpilor. În ceea ce priveşte procesul pe care noi l-am câştigat la Haga în 2009, acolo, Insula Şerpilor, în cadrul raţionamentului juridic pe care l-a făcut Curtea, nu joacă niciun rol, nicio funcţie în stabilirea limitei de delimitare maritimă. Deci, nu are absolut nicio relevanţă în delimitarea din Marea Neagră. Aceasta este lipsa de efecte pe care Insula Şerpilor o are în acest moment”, a spus Aurescu.