Avertisment al Comisiei Europene: Investiţiile străine se reorientează spre imobiliare. Care este riscul

Investiţiile străine directe au crescut în Ronmânia în ultimii ani, dar tot într-un ritm mai redus decât al celorlalte state din zona noastră, spune Comisia Europeană. „Începând din 2011, fluxurile de investiții străine directe și-au revenit treptat. În pofida unei reduceri cu 11 % a fluxurilor de investiții străine directe în 2014, stocul de investiții străine directe ca procentaj din PIB a crescut continuu începând din 2005. În același timp, valoarea totală acumulată a activelor deținute de acționari străini a crescut progresiv. În ciuda scăderii din 2014, diferența dintre economii și investiții nu a atins niciodată un nivel atât de scăzut. Prin urmare, nevoia de finanțare externă este, de asemenea, redusă”, se arată în ultimul raport de ţară al Comisiei Europene.

Totuşi, stăm în continuare mai prost decât statele din jur.

„România nu exploatează încă pe deplin posibilele câștiguri pe care le-ar putea obține din creșterea investițiilor străine directe. În 2014, dintre țările cu caracteristici similare, România a înregistrat cel mai scăzut nivel al investițiilor străine directe ca procentaj din PIB, atât în ceea ce privește fluxurile, cât și stocurile de investiții străine directe. Media stocurilor de investiții străine directe în țările cu caracteristici similare (Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Bulgaria) a fost de aproximativ 100 % din PIB, în timp ce, în cazul României, media a fost puțin sub 40 %. Fluxul de investiții străine directe înregistrat de țările cu caracteristici similare a fost de 4 % din PIB, comparativ cu 2 % în România. România are cea mai scăzută pondere a investițiilor străine directe în totalul surselor de finanțare, comparativ cu țările care au caracteristici similare (48 %), cu excepția Bulgariei (41 %)”, se mai arată în raportul Comisiei.

Îngrijorătoare este însă reorientarea investitorilor. Astfel, chiar dacă industria rămâne principala destinaţie pentru investitorii străini, ponderea ei scade, şi tot mai mulţi bani merg în imobiliare. Pericolul pentru economie ţine de dezechilibrele externe. Investiţiile în imobiliare nu generează bunuri care să poată fi exportate.

„Defalcarea sectorială reflectă o scădere a fluxurilor de ISD în sectorul industrial, în timp ce sectorul construcțiilor și cel imobiliar au o pondere tot mai mare. Industria prelucrătoare atrage cel mai mare volum de ISD, însă fluxurile s-au diminuat începând din 2012. (…)Cu toate acestea, în ultimii doi ani, industria și-a pierdut ponderea care îi revenea în fluxurile de ISD (40 % în 2014), în timp ce sectorul construcțiilor și cel imobiliar – sectoare care înainte de 2009 au contribuit la ciclul de avânt economic rapid urmat de recesiune (boom-bust) – au crescut cu 138 % în 2014 (de la 271 de milioane EUR în 2013 la 646 de milioane EUR în 2014). Dacă va continua, această reorientare sectorială poate afecta capacitatea de export”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Potrivit datelor BNR, investiţiile directe nete ale nerezidenţilor s-au ridicat la 3,03 miliarde de euro in România, în 2015.