Băncile europene au nevoie de 1.000 de miliarde de euro, dacă mai vine o criză. Topul celor mai expuse

Într-un clasament al instituţiilor financiare care ar avea nevoie de resurse financiare în caz de criză se găsesc şi trei care au "fiice" în România.
Economica.net - lun, 02 sept. 2013, 21:00
Băncile europene au nevoie de 1.000 de miliarde de euro, dacă mai vine o criză. Topul celor mai expuse

Instituţiile financiare europene ar avea nevoie de fonduri suplimentare de 1.000 de miliarde de euro, în cazul în care ar izbucni o nouă criză financiară, scrie presa franceză, care citează un studiu al Centrului de Management al Riscului, de la Universitatea din Lausanne, Elveţia.

Pentru a ajunge la un nivel de solvabilitate „adecvat”, băncile, asigurătorii şi societăţile de investiţii din Europa ar avea nevoie de fonduri de 1.000 de miliarde de euro, cifră la care elveţienii au ajuns ţinând cont de un indice SRisk, care permite evaluarea necesităţilor de finanţare ale băncilor în cazul unei crize. „Modelul nostru descrie riscul sistemic ca fiind necesarul de capital de care ar avea nevoie băncile pentru a se refinanţa în cazul în care ar avea loc o nouă criză financiară” spun cercetătorii de la Lausanne.

Autorii studiului au luat în calcul 416 instituţii financiare europene, iar metoda folosită se referă la ponderarea costului revenirii la indicatorii de solvabilitate în funcţie de mărimea băncii sau de gradul ei de îndatorare. De aceea, autorii studiului cred că, de exemplu, Grecia ar fi mai puţin riscantă decât Germania, Franţa sau Elveţia. Pe de altă parte, Franţa ar fi ţara unde acel indice SRisk ar fi cel mai ridicat, de două ori mai ridicat decât în cazul Germaniei.

Ce înseamnă criză în accepţiunea elveţienilor: o cădere cu 40% a burselor în termen de şase luni.

În topul celor mai „expuse” 10 instituţii de credit de pe continent se află şi bănci-mamă ale unor instituţii de credit din România. Astfel, Societe Generale, care deţine BRD, ar avea nevoie de aproape 50 de miliarde de euro, fiind pe locul cinci în clasamentul elveţienilor. ING, care operează direct în România, ar fi nevoită să atragă 43,5 miliarde de euro, fiind plasată pe locul 7 în clasament. O poziţie mai jos se află Unicredit, banca-mamă a UnicreditŢiriac Bank, care ar avea nevoie de 28,5 miliarde de euro.

Iată un top 10 al băncilor care ar avea nevoie de cele mai multe lichidităţi, în cazul în care va izbucni o astfel de criză:

Banca

SRISK

Capitalizare

[mld. €]

[mld. €]

 

Credit Agricole SA

81.036

20.38

 

Deutsche Bank AG

78.712

34.56

 

Barclays PLC

69.463

42.87

 

BNP Paribas

58.830

62.46

 

Societe Generale

49.651

27.84

 

Royal Bank of Scotland Group PLC

46.354

45.05

 

INGGroepNV

43.573

33.68

 

UniCredit SpA

28.484

26.48

 

Banco Santander SA

26.968

62.76

 

Commerzbank AG

26.916

10.05

 

Te-ar mai putea interesa și
Noile proiecte de racordare și licențiere ale capacităților energetice au fost puse în dezbatere publică finală de ANRE. Ce se modifică
Noile proiecte de racordare și licențiere ale capacităților energetice au fost puse în dezbatere publică finală de ...
ANRE a publicat în consultare publică, timp de 10 zile, modificările la regulamentul de racordare și la cel de licențiere a noilor proiecte energetice după prima etapă de dezbatere publică......
Prima analiză completă a impactului legii asupra pensiilor de serviciu militare încasate de 187.000 oameni: cele mai mari creşteri din ultimii 9 ani ale numărului de pensionari militari au fost provocate de OUG 59 din 2017 EXCLUSIV
Prima analiză completă a impactului legii asupra pensiilor de serviciu militare încasate de 187.000 oameni: cele mai mari ...
OUG 59 din 2017 a provocat cele mai mari creşteri anuale ale numărului mediu de beneficiari de pensie de serviciu militară ...
Paradoxul AI în comerțul alimentar. De ce investesc magazinele în tehnologii care nu și-au demonstrat pe deplin eficiența
Paradoxul AI în comerțul alimentar. De ce investesc magazinele în tehnologii care nu și-au demonstrat pe deplin eficiența
Cheltuielile retailerilor alimentari în zona IT, incluzând inteligența artificială, au crescut în perioada 2021-2025 ...
România a depășit pargul de 1.000 MWh capacitate de stocare a energiei electrice. Avem 600 MW și 1.130 MWh în funcțiune
România a depășit pargul de 1.000 MWh capacitate de stocare a energiei electrice. Avem 600 MW și 1.130 MWh în funcțiune
Capacitatea de stocare a energiei electrice care este acum operațională în România a depășit 1.100 MWh, potrivit ultimelor ...