Bilanţul Finanţelor la jumătatea mandatului: Repetenţi la scopul de bază – colectarea taxelor, premianţi la transparenţă

Potrivit Programului de guvernare şi Planului de politici sectoriale, ministerul Finanţelor avea sarcina să facă următoarele lucruri (cu roşu, obiectivele neatinse):

• Monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare
• Îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice, simplificarea ei și transparentizarea procedurilor în acordarea contractelor publice
• Introducerea sistemelor de guvernare electronică și a ghișeului unic
• Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale
• Asigurarea unui cadru fiscal stabil, predictibil, transparent care să încurajeze investițiile străine și domestice
• Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat și contribuabil

În plus față de aceste măsuri, Finanţele şi-au mai asumat public definitivarea legii redevențelor, demararea unor proiecte pilot de parteneriat public-privat pentru construirea de spitale, implementarea OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi recuperarea de către ANAF a prejudiciilor stabilite de instanțele de judecată.

Primul obiectiv – monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare a fost bifat în momentul lansării platformei transparenta-bugetara.ro, în martie anul acesta. Ministrul Anca Dragu făgăduia la data respectivă că, în circa 4 luni, programul va fi extins şi în privinţa companiilor de stat şi a regiilor autonome.
Rămâne cel mai mare exercițiu de transparență în cheltuirea banului public, de până acum, cu 13.700 de entități publice înscrise în platformă, care publică acolo rapoartele financiare.

Îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice, simplificarea ei și transparentizarea procedurilor în acordarea contractelor publice

Strategia Națională pentru Achizițiile Publice a fost aprobată, iar cele 4 noi legi ale achizițiilor publice sunt în etapa finală de adoptare în Parlament. Mai multe proiecte de reglare a acestui domeniu au fost elaborate de Finanţe.

Introducerea sistemelor de guvernare electronică și a ghișeului unic

Nici la această dată, 17 mai 2016, plata taxelor şi impozitelor nu se poate face cu cardul la ghişeele ANAF. Instituţia din subordinea Ministerului Finanţelor a demarat însă de ceva vreme procedura de achiziții publice pentru POS-uri. Nici pe ghiseul.ro, varianta statului pentru ghişeul unic, nu se pot plăti dările către ANAF.

Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale.

După un start excepţional în ianuarie, când a existat o creştere de 16% față de ianuarie 2015, în ciuda scăderii TVA la alimente, din februarie până în aprilie Finanţele n-au mai reuşit să colecteze peste nivelurile lunare din 2015. Luna trecută ANAF a colectat cu nu mai puţin de 450 de milioane de euro în minus faţă de aprilie 2015.

La 1 ianuarie a intrat în vigoare noua schemă ANAF cu opt direcții regionale, cu sedii în orașele Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov și București. Ele au fost înființate prin transformarea celor 42 de direcții generale a finanțelor publice dintr-un județ, prin fuziunea prin absorbție a celorlalte direcții generale județene ale finanțelor publice din aria de competență.

Surse din ANAF au comentat însă în presă că reorganizarea instituţiei s-ar fi oprit la acel moment şi că în noile structuri domneşte haosul. Oficial, ultima evaluare făcută de Banca Mondială a dat un calificativ slab acestei chestiuni. Restructurarea ANAF a fost considerată de instituţie „moderat nesatisfăcătoare„

Asigurarea unui cadru fiscal stabil, predictibil, transparent care să încurajeze investițiile străine și domestice.

Este greu de cuantificat dacă această linie de program a fost îndeplinită. Dar lipsa modificărilor în legislaţia fiscală poate fi considerată un efort al guvernului în sensul păstrării unui cadru fiscal stabil şi predictibil. Nu a existat nici un pas legislativ în direcţia încurajării investiţiilor.

Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat și contribuabil

Nu a fost cazul.

Legea redevențelor (Legea privind impozitarea sectorului petrolier şi minier)

Noua lege a redevenţelor nu e nici măcar la faza de proiect, deşi ea ar trebui aplicată din 2017.

Două proiecte pilot de spitale în Parteneriat Public Privat

Măsura era dată la începutul guvernării cu asterisc de urgenţă, însă până la această dată nici măcar nu s-a discutat în spaţiul public despre asemenea proiecte.

Surse din Ministerul Finanţelor spun că ar putea fi vorba de două licitaţii lansate în căutarea unor firme cu experienţă în construcţia de spitale. Acestea ar urma să construiască spitalul şi să primească de la statul român plata eşalonată a clădirii pe 30 de ani. În plus, firma constructoare ar mai avea de câştigat din administrarea clădirii pe această perioadă. Actul medical ar urma să rămână public, cu medici plătiţi de statul român.