Bloomberg: Cum îşi cumpără China drumul spre Europa, cu achiziţii de 318 miliarde de dolari

Agenţia a analizat cifrele realizând cea mai cuprinzătoare analiză de până acum a prezenţei Chinei în Europa. În ultimii zece ani, statul asiatic a cumpărat sau a investit în active evaluate la cel puţin 318 miliarde de dolari. În această perioadă, activitatea Chinei pe continent a fost cu 45% mai ridicată decât a Statelor Unite, conform datelor disponibile publicate de Bloomberg.

Volumul şi natura unora din aceste investiţii, de la infrastructura vitală din estul şi sudul Europei la firmele de înaltă tehnologie din vest, au provocat îngrijorare la nivelul UE. Liderii UE, printre care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, fac presiuni pentru o strategie comună care să ţină sub control avansul neobosit al Chinei în Europa, deşi există o anumită opoziţie la periferia continentului.

Multe dintre statele UE care sunt de acord cu analizarea amănunţită a tranzacţiilor străine au ele însele un număr ridicat de investiţii din statul asiatic.

Bloomberg a analizat datele referitoare la 678 de tranzacţii finalizate sau în curs de realizare, începând din 2008 în 30 de ţări, unde au fost publicate informaţii financiare. Companiile private sau de stat din China au fost implicate în tranzacţii în valoare de cel puţin 255 de miliarde de dolari pe continentul european.

Aproximativ 360 de companii au fost preluate de la producătorul italian de anvelope Pirelli & C. SpA la compania irlandeză de leasing Avolon Holdings Ltd. Entităţi chineze deţin parţial sau integral cel puţin patru aeroporturi, şase porturi maritime, parcuri eoliene în cel puţin nouă state şi 13 echipe profesioniste de fotbal.

Datele disponibile subestimează amploarea ambiţiilor Chinei în Europa, avertizează Bloomberg.

Mai mult de jumătate din investiţiile totale cunoscute sunt concentrate în cele mai mari cinci economii europene, dar la periferie statul asiatic a realizat investiţii majore în infrastructură – de exemplu achiziţionarea celui mai mare port al Greciei, Pireu.

Există o diviziune semnificativă privind deschiderea Europei faţă de investiţiile chineze.

În timp ce Franţa, Germania şi Italia fac presiuni pentru un mecanism de verificare a investiţiilor la nivelul UE, guvernele din Grecia, Portugalia şi Cipru sunt sceptice că ar trebui adoptată o astfel de decizie, avertizând că ar afecta capacitatea ţărilor lor de a atrage capitalul atât de necesar.

În total, conform datelor Bloomberg, peste 670 de entităţi din China sau Hong Kong au investit în Europa din 2008. Dintre acestea, aproape 100 sunt companii de stat sau fonduri de investiţii, care au încheiat tranzacţii de cel puţin 162 miliarde de dolari, sau 63% din valoarea totală a tranzacţiilor cunoscute.

De asemenea, diferenţa dintre companiile de stat şi cele private este mult mai neclară în China decât în Europa, iar 30 de entităţi implicate în tranzacţii din Europa sunt deţinute de provinciile sau municipalităţile chineze.

Mai mult, companiile chineze şi-au exprimat interesul într-o serie de tranzacţii europene care încă nu au fost anunţate oficial: construirea de reactoare nucleare în România şi Bulgaria, achiziţionarea unui terminal pentru containere în Croaţia, construirea unui port în Suedia, preluarea grupului ceh Skoda Transportation AS şi a unei companii energetice din Irlanda, finanţarea unui pod în Croaţia şi a căii ferate Budapesta – Belgrad.