Consiliul Concurenţei investighează medicii de familie. Îi bănuieşte că s-au înţeles la preţ pentru serviciile nedecontate de stat

În cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a făcut inspecţii inopinate la sediile Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi ale Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie din municipiul Bucureşti şi din ţară.

Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor se află în analiza Autorităţii române de Concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei. Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei şi nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a legii concurenţei.

Consiliul Concurenţei recomandă elaborarea unor reglementări prin care să se stabilească la nivel naţional o listă exhausivă care să cuprindă serviciile medicale pe care cabinetele medicale le pot acorda pacienţilor contra cost.

Consiliul Concurenţei a mai anunţat astăzi că a finalizat studiul privind serviciile de asistenţă medicală din România şi că a elaborat o serie de recomandări pentru dezvoltarea acestui sector, dar şi pentru îmbunătăţirea concurenţei în domeniu.

Astfel, Autoritatea de Concurenţă consideră că trebuie revizuite prevederile referitoare la stabilirea unui număr minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie, precum şi a reglementărilor care vizează denunţarea unilaterală de către Casa de Asigurări de Sănătate a contratelor încheiate cu cabinetele de medicină de familie, pentru că acestea pot conduce la eliminarea de pe piaţă a unor entităţi care desfăşoară o activitate liberală. Din punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, principalul criteriu care ar trebui să influenţeze alegerea unui cabinet de medicină de familie este oferta de servicii medicale prestate în cadrul cabinetului.

Conform reglementărilor în vigoare, Casa de Asigurări de Sănătate poate denunţa unilateral contractul încheiat cu un medic de familie organizat sub forma unui cabinet medical individual, în cazul în care numărul de persoane asigurate, înscrise pe lista acestuia, se menţine timp de şase luni consecutiv la un nivel mai mic cu 20% din numărul minim stabilit pe unitate administrativă/zonă urbană. Ca urmare, stabilirea unui număr minim de asiguraţi pentru un medic de familie poate reprezenta restricţionarea, pe o perioadă mare de timp, a dreptului de acces la exercitarea profesiei pentru medicii de familie care vor să intre în sistem, spune Consiliul Concurenţei.

De asemenea, Consiliul Concurenţei recomandă modificarea prevederilor privind componenţa comisiei care stabileşte numărul minim de persoane asigurate, înscrise pe listele medicilor de familie din mediu rural, şi care decide, în fapt, intrarea pe piaţă a unor noi medici de familie. În prezent, comisia are în componenţă şi reprezentanţi ai patronatelor judeţene ale medicilor de familie, respectiv asociaţiilor profesionale judeţene ale medicilor de familie. Autoritatea de Concurenţă consideră că din această comisie trebuie să facă parte doar reprezentanţii Caselor de Asigurări de Sănătate şi ai Direcţiilor de Sănatate Publică, organizaţiile profesionale urmând să aibă doar rol consultativ.

În urma analizei modalităţilor de contractare a serviciilor medicale de către furnizori cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), Consiliul Concurenţei a constatat că, în fapt, nu există negociere reală între furnizorii de servicii medicale şi CAS. Astfel, contractele încheiate între furnizori şi Casa de Asigurări de Sănătate sunt contracte cu clauze prestabilite de către Casa de Asigurări de Sănătate, posibilitatea furnizorilor de a discuta şi negocia clauzele acestor contracte rezumându-se pe de o parte, la prezentarea unei documentaţii care este de asemenea realizată în baza unor reglementări legale şi, pe de altă parte, la analiza acestei documentaţii. Mai mult, legea permite Casei de Asigurări de Sănătate să impună furnizorilor încheierea contractelor în anumite condiţii. Ca urmare, Autoritatea de Concurenţă recomandă modificarea actelor normative care se referă la condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în sensul asigurării unei flexibilităţi a negocierilor, astfel încât aceasta să vină în întâmpinarea nevoilor furnizorilor.

În prezent, cel mai mic tarif negociat cu unităţile specializate private pentru consultaţiile de urgenţă devine tariful la care se contractează consultaţiile de urgenţă la domiciliu cu toţi furnizorii. Aceeaşi procedură se aplică şi pentru serviciile de transport sanitar neasistat, acordate de către unităţile specializate private, cel mai mic tarif negociat devenind tariful la care se contractează serviciile de transport sanitar neasistat cu toţi furnizorii. Consiliul Concurenţei recomandă ca negocierea tarifelor să se facă cu fiecare furnizor, având la bază costurile atât pentru consultaţiile de urgenţă la domiciliu, cât şi pentru serviciile de transport sanitar neasistat acordate de unităţile specializate private.

Cabinetele de liberă practică care oferă asistenţă medico-balneară şi de recuperare îşi pot desfăşura activitatea numai în acele localităţi în care nu există spitale care au în ambulatoriu astfel de cabinet de specialitate. Consiliul Concurenţei spune că aceste reglementări creează o barieră majoră la intrarea pe piaţă a furnizorilor şi reprezintă o posibilă restrângere a concurenţei şi, ca urmare, recomandă eliminarea acestora.