1EUR=4.6559 RON | Bucureşti 24 º
INDICI BURSIERI
BET
8382,72
0.0034
BETPlus
1250,44
0.003
BET-FI
37054,38
0.0034
BET-NG
692,62
0.0069
BET-XT
768,90
0.0037
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.348
0,8696%
BRD
13.64
-0,5831%
BRK
0.0776
0,5181%
BVB
25.1
0,0000%
DAFR
0.0154
-1,2821%
EBS
170
-4,1714%
FP
0.911
0,5519%
OLT
0.352
1,7341%
PRSN
0.081
-1,2195%
SIF1
2.48
2,0576%
SIF2
1.29
-0,3091%
SIF3
0.2115
-0,2358%
SIF4
0.67
-2,6163%
SIF5
2.135
0,4706%
SNP
0.37
2,7778%
TEL
23.65
1,0684%
TGN
350
-2,5070%
TLV
2.33
-0,6397%

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va costa cinci miliarde de euro, iar energia ar putea fi vândută în afara bursei - document

Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este estimată la cinci miliarde de euro, iar autorităţile analizează ce ajutoare de stat pot acorda investitorilor, printre care şi posibilitatea de a vinde energia în afara bursei, se arată într-un document intitulat "Strategia revizuită de continuare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă", postat pe site-ul Nuclearelectrica.

Comenteaza
cernavoda reactoare 3 4

Aceasta în condiţiile în care, încă din 2009, producătorii sunt obligaţi să vândă întreaga cantitate de energie pe bursa de profil, transparent şi nediscriminatoriu, în urma scandalurilor din anii anteriori legate de faptul că energia ieftină a ajuns în mâinile unor "băieţi deştepţi".

"Se află în analiză măsuri precum: (i) posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM, cât şi în afara acesteia şi (ii) dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon", arată documentul citat.

În strategia privind acest proiect se mai vorbeşte şi despre "posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social, cu condiţia respectării legislaţiei interne şi europene privind ajutorul de stat şi cu încadrarea în plafonul de garanţii agreat cu organismele financiare internaţionale".

Realizarea proiectului presupune asigurarea de fonduri pentru investiţii estimate la aproximativ 5 miliarde euro, fără activele deja existente în proprietatea Nuclearelectrica şi a statului român.

"Pentru asigurarea acestor fonduri, implementarea Proiectului este prevazută a se face prin atragerea în mod transparent a capitalului privat al unui IP (investitor privat majoritar - n.r.) cu bonitate şi forţă financiară, dar şi capabilitate tehnologică, care are disponibilitatea să îşi asume riscurile potenţiale în faza de execuţie pentru a beneficia de energie competitivă şi sigură pe termen lung (cel puţin 50 de ani) în faza de exploatare", potrivit documentului.

Studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young în 2012 arăta că investiţia în cele două reactoare ar fi urmat să se ridice la 6,45 miliarde de euro, însă suma urma să fie revizuită după realizarea unui nou studiu.

Autorii strategiei revizuite detaliază că realizarea reactoarelor 3 şi 4 este necesară pentru a înlocui capacităţile care vor ieşi din uz în următorii ani.

"În vederea satisfacerii necesarului de energie electrică pe termen mediu şi lung, la preţuri suportabile pentru consumatori, în condiţii de calitate, siguranţa în alimentare şi cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, România trebuie să pună în operare capacităţi energetice noi, competitive şi cu utilizare de tehnologii curate, care să acopere deficitul de capacitate apreciat că va apărea după 2015, cu tendinţe clare de adâncire după 2020-2025", spune strategia.

Astfel, creşterea capacităţii energetice a centralei nucleare de la Cernavodă cu încă două unităţi nucleare a fost identificată ca fiind soluţia optimă de acoperire a deficitului de capacitate după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic şi al termenului de realizare, cât şi din perspectiva utilizării resurselor interne şi infrastructurii naţionale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU.

În plus, proiectul nuclear de la Cernavodă se încadrează în categoria investiţiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon, absolut necesare pentru România, în contextul obiectivelor foarte ambiţioase de decarbonizare la nivel european, de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030.

"În acelaşi timp, este necesar să avem în vedere faptul că asemenea proiecte de anvergură sunt caracterizate de infuzii de capital majore în perioada de construcţie, dar cu venituri sigure şi stabile în perioada de exploatare (capacităţile nucleare funcţionează în baza curbei de sarcină, pe o perioadă de 50 de ani, având o contribuţie majoră la asigurarea securităţii Sistemului Electroenergetic Naţional)", se mai precizează în document.

În noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi ai companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
1 DECEMBRIE 2018 AMSTERDAM de la 595 euro 1 DECEMBRIE 2018 AMSTERDAM de la 595 euro
Miercuri, 05 Septembrie 2018 17:31
REVELION 2019 MAROC  de la 1134 euro REVELION 2019 MAROC de la 1134 euro
Luni, 03 Septembrie 2018 16:22
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X