1EUR=4.5157 RON | Bucureşti 14 º
INDICI BURSIERI
BET
7912,64
0
BETPlus
1175,95
0
BET-FI
31783,66
0
BET-NG
669,54
0
BET-XT
712,18
0
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
1.99
0,0000%
BIO
0.28
0,0000%
BRD
11.8
0,0000%
BRK
0.0796
0,0000%
BVB
28.8
0,0000%
DAFR
0.0071
0,0000%
EBS
133.5
0,0000%
FP
0.901
0,0000%
OLT
0.373
0,0000%
PRSN
0.0266
0,0000%
SIF1
1.92
0,0000%
SIF2
0.852
0,0000%
SIF3
0.2515
0,0000%
SIF4
0.71
0,0000%
SIF5
1.64
0,0000%
SNP
0.295
0,0000%
TEL
32.95
0,0000%
TGN
360
0,0000%
TLV
2.7
0,0000%

Creşterea salariului minim: şomaj mai mare, extinderea "plăţii la negru" sau ieşirea din capcana muncii ieftine - News.ro

Creşterea salariului minim cu 16% de la 1 februarie, la 1.450 de lei, este o măsură cu impact negativ mai ales asupra afacerilor mici, care i-ar putea împinge pe unii patroni să închidă afacerea sau să taie din beneficiile angajaţilor, să treacă o parte din salariaţi pe jumătate de normă, să opereze concedieri sau să crească preţurile, în condiţiile în care şi angajaţii mai bine plătiţi ar putea cere creşteri salariale, spun economiştii consultaţi de News.ro. Efectele cele mai nocive ar putea fi extinderea plăţii "la negru" în anumite categorii de afaceri şi stimularea economiei gri, parţial fiscalizate, în timp ce, într-un caz fericit, măsura ar putea ajuta la ieşirea României din modelul economic actual, bazat mai ales pe salarii mici.

Comenteaza
Salariu

Problema salariului minim este una intens dezbătută de către economişti. Unii se opun ideii de salariu minim, considerat o barieră de intrare pe piaţa muncii care îi afectează mai ales pe salariaţii cel mai puţin calificaţi, ce pierd contactul cu locurile de muncă plătite legal şi depind fie de munca "la negru", fie de asistenţa socială, deci de guvern.

În acest fel, salariul minim poate fi considerat, spun aceşti economişti, chiar o încălcare a dreptului la muncă, pentru că le interzice salariaţilor săraci să lucreze.

Pe de altă parte, alţi economişti susţin salariul minim, pe care îl leagă de anumite drepturi sociale precum dreptul la un "salariu decent".

În Uniunea Europeană, 22 din 28 de state au salarii minime, iar şase ţări - Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia - nu au stabilit un astfel de prag de intrare pe piaţa muncii, potrivit Eurostat.

Datele Eurostat arată că, la 1 iulie 2016, dintre statele care aveau un salariu minim, cele mai mici salarii minime din Uniunea Europeană erau în Bulgaria (215 euro), România (276 euro), Ungaria (350 euro), Cehia (365 euro), Letonia (370 euro) şi Lituania (380 euro), acestea fiind singurele state în care salariul minim este inferior pragului de 400 euro.

La polul opus, cele mai mari salarii minime erau la jumătatea anului trecut în Luxemburg (1.923 euro), Irlanda (1.546 euro), Olanda (1.537 euro) şi Belgia (1.532 euro).

În ultimii şapte ani, salariul minim din România s-a dublat, de la 600 de lei în 2009 până la 1.250 de lei în prezent.

Noul guvern a anunţat deja că va pune în aplicare de la 1 februarie 2017 promisiunea electorală a PSD, de a majora salariul minim la 1.450 lei, echivalent cu 321 euro, la cursul actual.

Această măsură nu are o acoperire în situaţia economiei şi ar putea reprezenta o veste proastă pentru mulţi antreprenori, a avertizat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

”Acest avans, din perspectiva mediului de afaceri, nu este tocmai o veste bună. Raportul dintre salariul mediu şi cel minim a depăşit 50%, peste media europeană”, a spus Dumitru, pentru News.ro.

Câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a ajuns în octombrie 2016 la 2.108 lei (469 euro), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

În acelaşi timp, câştigul mediu brut era în octombrie 2016 de 2.918 lei, astfel că salariul minim brut legal, de 1.250 lei, reprezenta 43% din câştigul mediu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a avertizat că patronii au multe opţiuni pentru a se adapta la noul salariu minim, în funcţie de gradul de suportabilitate asupra afacerii.

Economiştii pledează pentru o formulă prin care să fie legată creşterea salariului minim de anumiţi indicatori economici, pentru a fi o măsură sustenabilă şi nu una discreţionară, politică, ca în prezent.

”Salariile cresc, este firesc, dar este foarte important ritmul de creştere. Dacă este doar o măsură politică, fără acoperire economică, am putea asista la avansul economiei negre sau gri”, a afirmat Dumitru.

Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, estimează că această măsură ar putea duce la creşteri în lanţ ale salariilor tuturor angajaţilor, iar cele mai dure efecte se vor simţi în sectoarele economice cu un nivel tehnologic mai scăzut, unde cei mai mulţi dintre angajaţi lucrează pentru salariul minim.

”Un angajat care câştigă în prezent 1.500 de lei va cere şi el 100-200 de lei în plus. Efectele se vor simţi însă diferit, dar cel mai dur în industriile cu un nivel tehnologic mai scăzut, precum cea textilă, mobilă sau HoReCa, unde mare parte a angajaţilor au salariul minim”, a spus Pârvan, pentru News.ro.

El avertizează că unii patroni ar putea lua în calcul inclusiv să taie din beneficiile angajaţilor, să treacă o parte din salariaţi pe jumătate de normă sau să opereze concedieri.

Această măsură ar putea avea efecte bune doar dacă va ajuta la ieşirea României din capcana salariilor mici, prin stimularea creării de produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare, ceea ce ar duce la creşterea gradului de complexitate al muncii angajaţilor şi, implicit, la salarii mai mari.

Pentru aceasta este însă nevoie şi de alte politici, de stimulare a inovaţiei şi de reforme structurale, care lipsesc din programele electorale, fiind puţin populare, spun economiştii.

Preşedintele organizaţiei Romalimenta, Sorin Minea, care este şi proprietar al producătorului de carne Angst, consideră că unii patroni vor folosi această măsură ca pretext pentru creşterea preţurilor, chiar dacă nu creşterea salariilor va reprezenta principala cauză.

”Asupra preţurilor au, însă, efect mult mai mare scumpirile materiilor prime de anul trecut şi devalorizarea leului de la finalul lui 2016. Există pierderi financiare cauzate de devalorizarea leului, la rulaje de milioane de euro se simte”, a spus Minea, pentru News.ro.

El estimează că preţurile practicate de producătorii de carne ar putea creşte şi cu 5% în acest an, în special în cazul produselor cu o calitate mai bună, dacă se păstrează actualele condiţii ale pieţei.

Potrivti programului de guvernare, PSD şi-a propus şi creşterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.510 lei (335 euro) în 2018, 1.625 lei (361 euro) în 2019 şi 1.750 lei (389 euro) în 2020, aceasta fiind considerată "varianta pesimistă" a scenariului de evoluţie economică.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
09 ian 10:40
Răspunde | Votează email 4 email
ion
Ia mai lasati-ne cu teoriile voastre "inteligente". Basesu n-a facut nimic bun, ba chiar a taiat salarii si pensii, tehnocratii au furat de au pocnit iar acum cand au venit oamenii astia care vor sa o ducem un pic mai bine, va treziti voi cu teorii inepte. Pe ceilalti nu-i vedeati sau va placea ca jefuiau tara? NU ne intereseaza parerile unor antiromanai care in loc sa construiasca , distrug. Mai lasati-neeeee!!!
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X