Criza demografică din România s-a agravat în aprilie. Populaţia a scăzut cu echivalentul a trei comune într-o singură lună

Populaţia României a continuat declinul din cauze demografice, pierzând în luna aprilie 8.376 locuitori - echivalentul a aproape trei comune medii din ţară -, cu 43% mai mulţi decât în a patra lună a anului trecut, în principal ca urmare a scăderii natalităţii, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie News.ro. Populaţia României a scăzut cu aproape două milioane de locuitori din 2007 până în prezent, în contextul în care sunt analizate doar domiciilile rezidente, nu cele permanente, şi fiind luate în calcul aici doar persoanele care lipsesc mai mult de 12 luni, a declarat directorul cabinetului preşedintelui Institutului Naţional de Statistică (INS), Ilie Dumitrescu.
Economica.net - lun, 12 iun. 2017, 07:14
Criza demografică din România s-a agravat în aprilie. Populaţia a scăzut cu echivalentul a trei comune într-o singură lună

Spre comparaţie, în aprilie 2016, sporul natural negativ a fost de 5.856 persoane, scrie News.ro.

În luna aprilie 2017 s-au născut 12.453 copii, cu 2.600 (17%) mai puţini comparativ cu aprilie 2016, şi au decedat 20.829 persoane, în scădere cu 80 (0,4%) faţă de a patra lună a anului trecut.

Cumulat, în primele patru luni din acest an s-au născut 55.616 copii, în scădere cu 12,3% faţă de perioada ianuarie-aprilie 2016, şi au decedat 94.809 persoane, în urcare cu 6%, astfel că sporul natural negativ a fost de 39.193 persoane, în creştere cu 50% faţă de perioada similară a anului trecut.

Mortalitatea infantilă din România a scăzut în aprilie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, fiind înregistrate108 decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 111 în aprilie 2016.

Este a doua lună de scădere a mortalităţii infantile, după o creştere puternică în decembrie şi mai ales în ianuarie.

În întregul an 2016, în România au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015. Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană.

Datele oficiale mai arată că, în luna aprilie, s-au înregistrat 9.737 căsătorii şi 2.606 divorţuri. Comparativ cu a patra lună din 2016, numărul de căsătorii a crescut cu 88%, iar cel al divorţurilor a scăzut uşor.

În 2016, populaţia României a scăzut cu 66.718 de locuitori din cauza declinului demografic. În total, în România s-au născut anul trecut 189.783 copii, cu 11.240 mai puţini faţă de anul anterior, în timp ce numărul deceselor a scăzut cu 5.196 (2%), la 256.501.

INS a revizuit semnificativ datele demografice pentru 2015 comparativ cu datele preliminare publicate anterior.

Astfel, datele revizuite arată că, în 2015, sporul natural negativ a fost de 60.674 persoane (comparativ cu 73.625 persoane în tabelele publicate anterior), astfel că, în 2016, sporul natural negativ a crescut cu 10%.

În 2015 s-au născut 201.023 de copii în România, iar numărul de decese a fost de 261.697, arată datele revizuite ale INS.

Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.

Pe scenariile pesimiste, populaţia României va ajunge la 14-15 milioane în 30-40 de ani – preşedintele INS

Populaţia României va ajunge, potrivit unor scenarii pesimiste, la 14-15 milioane în următorii 30-40 de ani, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.

‘Fenomenul cel mai puţin plăcut pentru România este declinul demografic. (…) Este foarte greu să ajungem să echilibrăm nişte dezechilibre majore care au apărut în cei 25 de ani la nivelul populaţiei. (…) Este foarte greu să ajungi ca într-o perioadă rezonabilă să vii şi să echilibrezi structurile pe vârste. În opinia mea, problema mare a României nu este că am ajuns de la 23.200.000 în 1990 la 19.800.000 pe populaţia rezidentă. Problema majoră este că s-a schimbat radical structura populaţiei pe vârste. Aceasta este problema pe care o vom duce probabil în următorii 20-30 de ani şi, dacă vom merge pe scenariile pesimiste (…), probabil că vom ajunge la 14-15.000.000 într-o perioadă de 30-40 de ani’, a afirmat Andrei la ceremonia de lansare a proiectului ‘Starea Naţiunii. Construirea unui sistem inovator pentru fundamentarea politicilor publice’.

El a explicat că, deşi este normal ca populaţia României să urmeze tendinţa de la nivel european, se pot remarca şi unele ‘tendinţe neplăcute’, care nu sunt specifice Europei. Preşedintele INS a luat ca exemplu rata de fertilitate a fetelor cu vârsta de sub 15 ani, care, a punctat acesta, în România este ‘infinit mai mare’ decât la nivelul celorlalte state europene.

Un alt fenomen neplăcut care se face simţit în România şi care nu este caracteristic restului Europei se referă, potrivit lui Tudorel Andrei, la rata mortalităţii infantile, de 9 decese la 1.000 de nou-născuţi. Andrei a arătat că această rată este de trei ori mai mare decât media europeană şi reprezintă o problemă care nu se poate rezolva într-o perioadă scurtă.

Preşedintele INS a semnalat şi creşterea vârstei medii a populaţiei României, de la aproape 33 de ani în 1990 la 40-41 la nivelul anului 2015.

‘E o îmbătrânire galopantă a populaţiei, e drept, şi pe fondul migraţiei externe, din păcate, din categoria persoanelor tinere şi, în cazul femeilor, aflate în perioada de fertilitate’, a adăugat acesta.

Problema demografică din România a fost menţionată şi de către Vasile Gheţău, director în cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

‘Declinul populaţiei nu mai poate fi stopat. Ar putea fi redus ca intensitate doar. Societatea trebuie pregătită pentru astfel de evoluţii pe viitor’, a declarat Gheţău.

Te-ar mai putea interesa și
Bitcoin Halving 2024: Tot ce trebuie să știi
Bitcoin Halving 2024: Tot ce trebuie să știi
Explorăm impactul reducerii recompenselor pentru minerit, proiecțiile experților privind prețul Bitcoin după halvingul din aprilie 2024 și felul în care acest eveniment ar putea să modeleze......
ROCA Agri RDF l-a numit pe Bogdan Vlad, actualul CFO al holdingului, în funcția de CEO
ROCA Agri RDF l-a numit pe Bogdan Vlad, actualul CFO al holdingului, în funcția de CEO
O dată cu încheierea mandatului interimar al lui Alexandru Savin, Senior Investment Manager la ROCA Investments, ROCA Agri ...
Cotaţia acţiunilor a scăzut şi petrolul s-a scumpit după atacul Israelului asupra Iranului
Cotaţia acţiunilor a scăzut şi petrolul s-a scumpit după atacul Israelului asupra Iranului
Acţiunile şi obligaţiunile asiatice au scăzut vineri, în timp ce monedele de refugiu, aurul şi ţiţeiul au crescut, ...
Cererea de gaze lichefiate a Europei ar urma să atingă vârful în 2024
Cererea de gaze lichefiate a Europei ar urma să atingă vârful în 2024
Cererea de gaze naturale lichefiate (GNL) a Uniunii Europene ar putea atinge nivelul de vârf în acest an, pe măsură ce ...