Cu preţuri la imobiliare în creştere, piaţa este mai ieftină cu 38% decât în criză. Este timpul să crească cererea

Potrivit unei analize prezentate de Sergiu Oprescu în cadrul seminarului EU-Cofile 18, după o perioadă de contracție a prețurilor imobiliare, de 13%, 9% sau 6% în primii ani de criză financiară, din 2015 prețurile locuințelor au reînceput să crească, chiar dacă nu la fel de abrupt ca atunci când au scăzut. „Cu toate acestea, prețurile locuințelor după patru ani de creștere sunt încă mai mici cu 38% decât cele de dinainte de izbucnirea crizei”.

Revenirea prețurilor pe piața imobiliară este constantă în toate țările europene care s-au confruntat cu contracția prețurilor în timpul crizei. Motiv pentru care Uniunea Europeană a instituit un prag de alertă pentru creșteri anuale mai mari de 6% (după ajustarea cu inflația) pe zona imobiliară. Trebuie menționat că, dacă în Cehia și Ungaria acest prag de alertă a fost depășit, în România acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Chiar dacă revenirea prețurilor se realizează mai greu, criza a echilibrat cererea și oferta, spune Sergiu Oprescu, care arată că atât numărul de autorizații de construcție, cât și cel de locuințe finalizate cresc constant, chiar dacă modest. „Am reușit chiar să avem un stoc de locuințe noi, de 457 la 1.000 de locuitori, care este aproape la nivel țărilor comparabile cu noi, Cehia, de exemplu, unde stocul de locuințe la mia de locuitori este comparabil cu cel de noi”, precizează președintele ARB.

Acesta arată că din punct de vedere al vechimii locuințelor, al gradului de suprapopulare a acestora, a gradului de confort (27% din locuințele din România nu au baie, duș sau toaletă față de 2% în UE), al plasamentului acestora (53% din locuințe sunt în mediul urban față de 70% în UE), suntem cu mult sub mediile europene. Astfel, cererea în creștere o să apară și dinspre nevoia de îmbunătățire a condițiilor de locuit și toate motivele enumerate de Sergiu Oprescu în analiza sa sunt motive care îl determină să creadă că va urma o cerere susținută în următorii ani.

Până acum, cererea de creditare imobiliară a fost susținută de economiile populației, care au crescut cu 30 de miliarde de euro în ultimii 10 ani, de la 38 de miliarde de euro la 67 de miliarde euro. Dar, așa cum precizează Sergiu Oprescu, maturitatea unui credit imobiliar este de peste 22 de ani, în timp ce maturitatea unui depozit este de 4,2 luni. Această problemă de finanțare, un risc de variație a ratei de dobândă ar putea fi rezolvată de apariția primelor obligațiuni ipotecare care au o maturitate mult mai mare de timp. La ora actuală însă nu există nici o societate de audit acreditată de către BNR pentru un astfel de instrument financiar, doar una singură se află în curs de acreditare și foarte probabil ca anul viitor să avem și primul emitent bancar.

Gradul de intermediere financiară este de 26% din care totalul creditelor ipotecare este de 8% din PIB și o creștere a ponderii acestuia este de așteptat, chiar și în condițiile unei creșteri economice sensibil mai mici decât până acum.