Dumitru DG AGRI- România trebuie să crească gradul de auto-suficienţă la unele produse

„România arată aşa cum este, cu progrese şi evoluţii pozitive, dar şi cu anumite deficienţe şi probleme de rezolvat. În orice caz, perioada de ucenicie ca nou stat membru a trecut, derogările şi perioadele de tranziţiei acordate prin Tratat au ajuns la final, iar acum diferenţa faţă de celelalte state membre poate veni din poziţionarea României la nivel european în diferitele dosare dezbătute în instanţele comunitare de decizie. În privinţa dosarului agricol, România este un actor important prin prisma rolului sectorului în economia României şi a UE, dar şi din prisma nivelului contribuţiei politicii agricole comune la susţinerea agriculturii şi a economiei rurale”, a declarat pentru AGERPRES Mihail Dumitru.

Potrivit sursei citate, în cei 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, Politica Agricolă Comună (PAC) a contribuit şi contribuie la schimbări importante în structura sectorului agricol şi economiei rurale româneşti, precum şi la îmbunătăţirea vieţii populaţiei rurale.

„Ca puncte tari aş menţiona: creşterea veniturilor agricole, dobândirea poziţiei de lider european în producţia de miere de albine, modernizarea şi restructurarea sectorului viti-vinicol, dezvoltarea agroturismului şi turismului rural, iar la polul opus: slaba organizare a fermelor mici şi a filierelor pe produs, numărul redus al produselor cu indicaţii geografice protejate le nivel european şi menţinerea nivelul ridicat al sărăciei în mediul rural”, a precizat Dumitru, întrebat despre evoluţiile din agricultura românească în ultimii ani.

În ceea ce priveşte modul în care fermierii români au ştiut să profite de fondurile europene pe care le-au avut la dispoziţie prin PAC, în cei 10 ani de la aderare, directorul general-adjunct al DG AGRI a susţinut că o parte dintre ei, „cei mai mulţi”, şi-au dezvoltat afacerile şi nivelul de competitivitate, însă au fost şi unii care au preferat să cheltuiască subvenţiile, „fără să investească în viitor”.

„Cei care au înţeles au accesat fondurile, au investit banii obţinuţi, şi-au dezvoltat afacerile şi nivelul de competitivitate. Alţii însă au preferat să cheltuiască subvenţiile fără să investească în viitor. Multe proiecte din prima programare financiară au fost mult întârziate şi în final unele anulate, iar fondurile publice blocate în aceste proiecte s-au pierdut. Sper ca în noua perioadă să nu se mai repete această situaţie şi toate fondurile alocate să fie cheltuite eficient cu rezultate vizibile pentru agricultura şi economia rurală românească”, a menţionat oficialul european.

Din datele furnizate de oficialul european în luna decembrie, România a cheltuit în perioada actuală şi declarat la bugetul comunitar 23,47% din fondurile FEADR prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 şi se situează peste media europeană (22,68%) la gradul de folosire a fondurilor.

Întrebat ce măsuri ar trebui luate pentru echilibrarea balanţei comerciale a României şi pentru a fi mai eficienţi în agricultură, oficialul european consideră că preocuparea principală a României ar trebui să vizeze îmbunătăţirea structurii exporturilor şi creşterea gradului de autosuficienţă la unele produse la care România are un avantaj comparativ şi condiţii prielnice insuficient valorificate.

„În primul rând, România este un producător agricol care contează în UE. O cauză a deficitului balanţei de plăţi este într-adevăr exportul de produse agricole materie primă sau puţin prelucrate deci cu valoare adăugată mică şi importul de produse agricole şi alimentare cu valoare adăugată mare. Preocuparea principală a României ar trebui să vizeze, pe de o parte, îmbunătăţirea structurii exporturilor prin creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată mare, dar şi creşterea gradului de auto-suficienţă la unele produse (carne de porc, fructe şi legume, etc.) la care România are un avantaj comparativ şi condiţii prielnice insuficient valorificate”, a explicat Dumitru.

De asemenea, România ar trebui să stimuleze creşterea productivităţii în agricultură astfel încât să reducă distanţa faţă de media europeană. „Ar trebui să stimuleze procesul de restructurare şi consolidare al fermelor mici şi să promoveze organizarea producătorilor. Nu în ultimul rând, să promoveze cercetarea, inovarea şi formele de agricultură inteligentă (agricultura de precizie). Cred că România a început deja să se afirme în Uniunea Europeană ca mare producător de cereale, am menţionat deja apicultura, viti-vinicultura şi unele produse de nişă, dar mai sunt multe de făcut în domeniul creşterii animalelor şi al legumelor şi fructelor”, a mai spus oficialul european.

În ceea ce priveşte sectorul agriculturii ecologice şi cel al produselor tradiţionale, Dumitru afirmă că România are condiţii propice pentru agricultura ecologică şi promovarea produselor tradiţionale. Întrebat care sunt produsele româneşti pe care le apreciază, le consumă şi le recomandă, acesta a răspuns: „Mierea naturală, Salamul de Sibiu şi Caşcaveaua afumată produsă artizanal de mama mea în satul Râul Alb din Dâmboviţa”.

Pe de altă parte, pe segmentul organismelor modificate genetic (OMG), Europa se va dota cu un plan pentru producţia de proteină vegetală care va încuraja fermierii să valorifice mai bine culturile proteice convenţionale existente în UE, deşi consumatorul european este „foarte sensibil la chestiunea organismelor modificate genetic”.

„Dependenţa faţă de importul de proteină preocupă din ce în ce mai mult sectorul creşterii animalelor din UE iar metode alternative sunt căutate la importul de produse proteice obţinute din OMG-uri. Europa se va dota cu un plan pentru producţia de proteină vegetală, care va încuraja fermierii să valorifice mai bine culturile proteice convenţionale existente în Uniunea Europeană. România este bine plasată din punct de vedere geografic şi climatic pentru a contribui la acesta iniţiativă europeană”, afirmă Dumitru.
În prezent, Comisia Europeană creionează viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), iar în acest sens a fost publicată la finele lunii noiembrie comunicarea „Viitorul alimentaţiei şi agriculturii” după 2020, acest document fiind prezentat şi la Bucureşti de reprezentatul DG Agri.

„Comisia a prezentat o comunicare privind „Viitorul alimentaţiei şi agriculturii”. Această comunicare trasează principalele direcţii de evoluţie a viitoarei Politici Agricole Comune. Acestea sunt: creşterea ambiţiei ecologice şi a acţiunilor climatice; o mai bună distribuţie a sprijinului public în sensul creşterii echităţii în distribuţia fondurilor PAC; accent crescut pe inovare şi cercetare pentru promovarea agriculturii inteligente; o nouă formă de împărţire a responsabilităţii între UE, statele membre şi beneficiarii PAC într-un model bazat pe performanţă: înnoirea generaţională şi dezvoltarea instrumentelor de gestiune a riscului”, a menţionat Dumitru.

Potrivit sursei citate, propunerile Comisiei în PAC 2020 pentru sprijinul fermelor mici şi a tinerilor fermieri vizează acordarea plăţilor distributive, dar şi a unor forme de stimulare a transferului inter-generaţional şi o mai bună coordonare a intervenţiei PAC cu măsurile ce ţin de competenţa naţională precum dreptul de moştenire, taxele de succesiune şi sistemele de impozitare.

În ceea ce priveşte preluarea în premieră de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, Dumitru consideră că momentul primei preşedinţii este foarte important din punct de vedere al agendei politice, cel puţin privind procesul de co-decizie pe pachetul legislativ PAC post 2020.

„Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este o mare responsabilitate, dar şi o mare oportunitate pentru statele membre ce o deţin. Momentul primei preşedinţii deţinute de România este foarte important din punct de vedere al agendei politice, cel puţin privind procesul de co-decizie pe pachetul legislativ PAC post 2020. Se aşteaptă un avans considerabil al negocierilor pe propunerea legislativă ce va fi adoptată de Comisie în mai 2018 şi chiar finalizarea procesului înainte de alegerile pentru Parlamentul European, din mai 2019. România trebuie să propună o agendă realistă, o echipă competentă şi să-şi fixeze obiective clare pe care vrea să le atingă. România trebuie să fie conştientă de constrângerile preşedinţiei ce o deţine (sfârşit de mandat politic pentru Parlamentul European şi Comisia Juncker) şi agenda publică dominată de campania electorală pentru Parlamentul European”, a explicat Mihail Dumitru.

Cum va arăta agricultura României şi fermierul român peste 10 ani? Oficialul român speră la „o agricultură mai performantă şi mai prietenoasă cu mediul, competitivă la nivel european şi mondial, asigurând securitatea alimentară a românilor şi contribuind la securitatea alimentară a europenilor dar şi exportând mai multe produse cu valoare adăugată”. Cât despre fermierul român: ” îmi doresc să fie cât mai mulţi precum mulţi dintre fermierii europeni pe care îi întâlnesc adesea şi sunt impresionat de profesionalismul, cunoştinţele dar şi din punct de vedere al veniturilor, bunăstării şi al stilului de viaţă”.

Comisia Europeană a adoptat comunicarea „Viitorul alimentaţiei şi agriculturii” în data de 29 noiembrie, document strategic privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) în perioada post 2020.

În vederea pregătirii comunicării a fost organizat un larg proces de consultare a tuturor actorilor interesaţi, atât în ceea ce priveşte PAC, cât şi viitorul acesteia, ce a generat un interes substanţial la nivelul statelor membre. În acest sens, Comisia a primit 322.912 contribuţii online, fiind ulterior depuse 1.417 documente de poziţie.

În perioada ianuarie-martie, se va lucra la un studiu de impact, iar cadrul financiar multianual post 2020, conform calendarului, va fi adoptat în mai 2018. La sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie, va exista o nouă propunere legislativă.

Agricultura şi sectorul agroalimentar au un regim preferenţial în cadrul UE şi rămân de departe cel mai mare angajator în spaţiul comunitar. Deşi agricultura ca atare angajează din ce în ce mai puţini oameni pentru că numărul fermierilor scade, toate activităţile conexe legate de agricultură – de la inputuri agricole, materie primă şi până la distribuţie şi sistem de desfacere, acest lanţ valoric creează 44 de milioane de joburi în Europa.

De asemenea, agricultura este elementul care asigură şi piaţa unică europeană, pentru că sunt 500 de milioane de consumatori care au cea mai mare opţiune în privinţa diversităţii şi calităţii produselor alimentare.

UE a devenit principalul actor pe piaţa mondială, exportând în restul lunii produse agroalimentare în valoare de 131 de miliarde de euro şi importând de 112 miliarde de euro. Tot agricultura joacă un rol importat şi pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru protecţia resurselor naturale şi generarea de energie curată, în condiţiile în care fermierii europeni sunt custozii a 48% din terenul UE, iar silvicultura gestionează şi întreţine 36% din teritoriu.

PAC rămâne un consumator major al bugetului comunitar, circa 40%, însă ponderea în bugetul total şi în PIB este în scădere.

Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţii sectorului agroalimentar românesc pot transmite, până pe 2 februarie 2018, contribuţii scrise faţă de aspectele cheie din Comunicarea Comisiei Europene privind viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii, în vederea elaborării unui document comun.