1EUR=4.6540 RON | Bucureşti 3 º
INDICI BURSIERI
BET
8556,16
-0.0038
BETPlus
1278,31
-0.0035
BET-FI
36521,03
-0.0026
BET-NG
714,70
-0.0029
BET-XT
778,74
-0.0032
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.336
0,5988%
BRD
13.7
-0,2911%
BRK
0.076
-0,2625%
BVB
22.9
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
148.2
-1,2000%
FP
0.963
-0,7216%
OLT
0.157
-14,9051%
PRSN
0.07
1,4493%
SIF1
2.29
-1,7167%
SIF2
1.202
-1,4754%
SIF3
0.21
-0,7092%
SIF4
0.62
0,0000%
SIF5
2.15
3,3654%
SNP
0.3585
0,1397%
TEL
22.95
0,0000%
TGN
344
-1,5737%
TLV
2.35
0,0000%

Economia României în 2017: estimări îmbunătăţite ale instituţiilor internaţionale şi avertismente de supraîncălzire

Pe parcursul acestui an principalele organisme financiare internaţionale, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi Comisia Europeană şi principalele agenţii de rating, Standard & Poor's, Fitch Ratings, Moody's şi JCRA, şi-au îmbunătăţit estimările privind creşterea economică a României dar totodată au atras atenţia autorităţilor de la Bucureşti asupra riscului supraîncălzirii şi al majorării deficitului în condiţiile în care avansul economic este bazat, în principal, pe consum.

Comenteaza
Romania

FMI: relaxarea prudenţei fiscale şi tensiunile politice, principalele riscuri la adresa perspectivei economice

În luna aprilie, în raportul "World Economic Outlook", Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 3,8% până la 4,2%, estimările privind avansul înregistrat de economia românească în 2017. De asemenea, FMI şi-a îmbunătăţit uşor şi estimările privind ritmul de creştere înregistrat de economia României în 2018, până la 3,4%, faţă de avansul de 3,3% preconizat în toamna anului trecut."Perspectivele economice pentru Europa Emergentă sunt relativ favorabile. Pentru întregul grup, creşterea este preconizată să rămână la 3% în 2017 şi să se îmbunătăţească la 3,3% în 2018", subliniază FMI în raportul "World Economic Outlook".

În luna mai, FMI a apreciat că va fi nevoie de o perioadă mai mare de timp până când economiile din regiunea Europei Centrale, de Est şi Sud-Est vor ajunge la nivelul veniturilor din Europa Occidentală, pentru că potenţialul de creştere în majoritatea statelor din CEE este în continuare semnificativ mai scăzut decât era înainte de criza financiară globală. Potrivit FMI, vinovate de nivelul scăzut al potenţialului de creştere al statelor din CEE sunt avansul slab al productivităţii şi nivelul scăzut al investiţiilor, ambele agravate de îmbătrânirea rapidă a populaţiei. "Cea mai mare parte a forţei de muncă din regiune se diminuează din cauza îmbătrânirii, dar şi a migraţiei externe. În timp, numărul crescut de pensionari şi reducerea forţei de muncă va limita creşterea economică şi va agrava deficitele bugetare", avertizează FMI.

În consecinţă, FMI apreciază că multe guverne din regiune ar trebui să profite de relansarea economică actuală pentru a-şi reduce datoriile şi a crea rezerve pentru cheltuieli sociale mai mari în perioade dificile. În plus, pentru a accelera procesul de convergenţă al veniturilor statele din CEE trebuie să crească productivitatea şi investiţiile. De aceea, FMI recomandă guvernelor din regiune să se concentreze pe reforme în domeniile: întăririi instituţiilor, creşterii eficienţei în sectorul public, inclusiv prin restructurarea companiilor de stat, şi creşterii participării pe piaţa muncii, inclusiv prin reducerea stimulentelor pentru pensionarea anticipată.

La finele lunii mai, într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI, experţii instituţiei internationale apreciau că principalele riscuri la adresa perspectivei economice a României sunt relaxarea prudenţei fiscale şi tensiunile politice. Potrivit FMI, o eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanţurile băncilor.

Comitetul Director al FMI recomandă, în context, o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă. "Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale şi încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câştiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă", susţine FMI. De asemenea, Comitetul director subliniază că proiectul Legii salarizării unice şi noile reduceri de taxe reprezintă un risc la deficitul bugetar. "Directorii au atras atenţia asupra necesităţii de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorările de pensii şi a analiza şi a modifica cu atenţie proiectul Legii salarizării unice în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe termen mediu", se arată în comunicatul FMI. Estimările staff-ului FMI arată că deficitul bugetar va ajunge la 3,7% din PIB în 2017 ca urmare a noii Legi a salarizării, majorărilor de pensii şi reducerilor de taxe. Mai mult, există riscul ca, în conformitate cu politicile, deficitul să se deterioreze până la 3,9% din PIB în 2018. Pentru a evita ca majorarea deficitelor să pună în pericol stabilitatea fiscală, FMI recomandă consolidare pe termen mediu, sprijinită de reforme care să crească eficienţa sectorului public.

În luna octombrie, FMI a revizuit în creştere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. De asemenea, FMI şi-a îmbunătăţit şi prognoza privind ritmul de creştere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, faţă de avansul de 3,4% preconizat în aprilie. Conform raportului privind perspectivele economiei globale, România şi Islanda vor consemna în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,5%.

Tot în toamnă, FMI a modificat şi prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de România la minus 3% în 2017 (de la 2,8% anterior) şi la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie).

În luna noiembrie, FMI aprecia că economiile emergente ar trebui să facă loc în bugetele lor pentru anumite manevre pentru a-şi menţine economiile pe linia de plutire în vremuri mai grele. "În multe economii emergente, cum ar fi Ungaria, Polonia şi România, şi mai multe ţări din Balcanii de Vest şi din Comunitatea Statelor Independente, deficitele bugetare sunt încă relativ mari. Acestea ar trebui să îmbunătăţească calitatea cheltuielilor publice şi să modifice compoziţia veniturilor lor într-un mod care să menţină intactă competitivitatea regiunilor", se arată în raportul FMI.
FMI subliniază că factorii de decizie ar trebui să profite de perspectivele îmbunătăţite pentru a reclădi rezervele şi a spori capacitatea economiei de a creşte şi de a absorbi şocurile. "Multe economii avansate şi emergente trebuie să reducă deficitele fiscale ce se menţin la niveluri încă mari, într-o manieră favorabilă creşterii", susţine FMI.

Banca Mondială avertizează că relaxarea fiscală pune presiune pe deficitele publice şi externe

În luna mai a acestui an, în raportul privind Perspectivele Economiei Globale, Banca Mondială şi-a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României din acest an, până la 4,4%, faţă de o expansiune de 3,7% previzionată în ianuarie. De asemenea, instituţia financiară internaţională a revizuit în creştere estimările pentru 2018 şi 2019, când PIB-ul României ar urma să consemneze un avans de 3,7% şi, respectiv, 3,5%. Banca Mondială avertizează însă că deşi relaxarea fiscală va contribui mai puţin la creşterea economiei României, ea va pune presiune pe deficitele publice şi externe.

Ulterior, la finele lunii mai, într-o actualizare a raportului "Economie regională, migraţie şi mobilitate în Europa şi Asia Centrală", Banca Mondială avertiza că economia României ar urma să crească peste potenţial în 2017 şi 2018. "PIB-ul va creşte probabil cu 5,5% în acest an, datorită măsurilor de stimulare fiscală şi a îmbunătăţirii economiei europene. Majorarea consumului ar urma să extindă deficitul de cont curent la 3,1% în 2017, de la 2,4% în 2016. Inflaţia ar urma să crească, reflectând cererea internă excesivă şi atenuarea efectelor reducerilor de taxe. Banca Naţională a României se aşteaptă la o majorare graduală a inflaţiei spre 2% la sfârşitul lui 2017", relevă raportul BM.

Banca Mondială previzionează o expansiune a PIB de 4,1% pentru 2018 şi de 3,6% în 2019, iar deficitul de cont curent ar urma să ajungă la 3,5% anul viitor şi la 3,8% în 2019. Instituţia financiară internaţională avertizează că acumularea presiunilor fiscale şi cererea internă excesivă limitează spaţiul de manevră pentru autorităţi în acest an şi în viitor. Deficitul fiscal şi deficitul cel de cont curent sunt în creştere, iar dinamicile datoriei publice nu s-au stabilizat. Aceste evoluţii fac ca economia României să fie din ce în ce mai vulnerabilă la şocurile exogene. "Autorităţile ar trebui să ia în considerare măsuri fiscale suplimentare dacă deficitul bugetar riscă să depăşească 3% din PIB în 2017 şi în 2018", se arată în raportul Băncii Mondiale.

Comisia Europeană: proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ la adresa estimărilor fiscale

În luna mai, Comisia Europeană (CE) şi-a revizuit în scădere estimările pentru acest an referitoare la creşterea economiei româneşti şi deficitul public şi a avertizat, totodată, că proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc. Conform previziunilor economice de primăvară ale Executivului comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 4,3% în 2017, sub estimările cuprinse în previziunile din iarnă care indicau o creştere a PIB de 4,4%. Pentru 2018, Comisia Europeană îşi menţine estimările potrivit cărora avansul economiei româneşti urmează să încetinească la 3,7%.
"Creşterea reală a PIB este estimată să rămână solidă, pe fondul relaxării fiscale şi majorărilor salariale (...) Deficitul bugetar va continua să crească din cauza reducerilor de taxe şi majorării cheltuielilor publice", se arată în raportul Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte deficitul guvernamental general, conform estimărilor de la acea dată, deficitul public ar urma să ajungă la 3,5% din PIB în 2017 pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,8% din PIB. Comisia Europeană şi-a revizuit şi în acest caz estimările faţă de luna februarie, când prognoza un deficit de 3,6% din PIB în 2017 şi unul de 3,9% din PIB în 2018. "Proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ la adresa estimărilor fiscale, cu un impact potenţial de până la 2% din PIB asupra balanţei guvernamentale în 2018", avertizează CE.

La finele lunii mai, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu şi a recomandat Consiliului să adopte un document prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative. Executivul comunitar a precizat atunci că este prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanţă economică al UE. Prin aceasta li se oferă autorităţilor posibilitatea de a lua măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive.

În luna noiembrie, Comisia Europeană (CE) şi-a revizuit, în sus, estimările referitoare la creşterea economiei şi a deficitului României în 2017 şi 2018, avertizând totodată, că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică. Conform previziunilor economice de toamnă ale Executivului comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creştere semnificativă faţă de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%. Şi pentru 2018, Comisia Europeană şi-a revizuit, în sus, estimările privind avansul economiei româneşti până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară.

"Creşterea reală a Produsului Intern Brut a accelerat în 2017, susţinută în principal de consumul privat. Ritmul de creştere a PIB va încetini dar va rămâne peste potenţial. Consumul privat este preconizat să încetinească în 2018, pe măsură ce inflaţia va afecta veniturile disponibile, dar este aşteptat să fie în continuare principalul motor al creşterii. Mai mult, investiţiile sunt preconizate să crească ca urmare a reluării implementării proiectelor finanţate de fonduri de la UE", se arată în raportul Comisiei Europene.

Conform noilor estimări, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019. "Deficitul bugetar este preconizat să crească ca urmare a majorării salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizării unitare. Ca o consecinţă a relaxării fiscale şi a creşterii decalajului dintre PIB-ul realizat şi PIB-ul potenţial, deficitul structural al României este preconizat să crească de la 2,2% din PIB în 2016 la aproximativ 3,3% în 2017 şi aproape 4,6% în 2019", se arată în raportul CE.

La finele lunii noiembrie, Comisia Europeană a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente în urma recomandării Consiliului din luna iunie şi, în consecinţă, propune Consiliului European să adopte o versiune revizuită a recomandării adresate ţării pentru a-şi corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. "Având în vedere informaţiile furnizate de autorităţile române în raportul lor precum şi prognozele de toamnă, Consiliul a ajuns la concluzia că România nu a luat măsuri eficiente pentru răspunde la recomandarea Consiliului din 16 iunie 2017", se arată în recomandările Comisiei Europene. Potrivit Executivului comunitar, România urmează o politică fiscală prociclică pe fondul unei creşteri economice puternice. De aceea, în absenţa unor măsuri eficace din partea ţării, "Comisia propune o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puţin 0,8% din PIB în 2018".

La începutul lunii decembrie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie care stabileşte că România nu a reuşit să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă. A fost emisă o nouă recomandare, prin care s-a revizuit recomandarea adresată anterior României de către UE, în temeiul "procedurii de abatere semnificativă". Oficialii UE consideră că "România este responsabilă pentru o abatere semnificativă de la traiectoria stabilită pentru ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu". Consiliul a stabilit un termen limită - 15 aprilie 2018 - pentru ca România să prezinte un raport privind acţiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea revizuită.

BERD avertizează asupra riscului de depăşire a deficitului bugetar

În luna mai a acestui an, BERD şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei României în 2017, la 4%, faţă de o expansiune de 3,7% previzionată în noiembrie 2016. BERD a precizat atunci că acesta este cel mai ridicat nivel de creştere din rândul statelor europene în care activează BERD. Anul viitor, creşterea PIB-ului României va încetini la 3,5%, prognozează instituţia financiară internaţională.

"Economia României a crescut cu 4,8% în 2016, sprijinită de cererea internă solidă. Principalul motor de creştere a economiei în această perioadă a fost consumul privat, pe fondul unui venit disponibil mai ridicat (sprijinit de reducerea TVA şi de majorarea salariilor), al îmbunătăţirii pieţei forţei de muncă şi al inflaţiei scăzute. Consumul va continua să stimuleze creşterea în 2017 şi în 2018, sprijinit de o nouă creştere a salariului minim şi a salariilor din sectorul public, care fac parte din promisiunile electorale ale formaţiunii politice aflată la guvernare - PSD", apreciază BERD. Potrivit BERD, în urma majorării salariilor, cheltuielile guvernamentale vor rămâne probabil la un nivel ridicat în 2017, existând riscul depăşirii limitei de deficit bugetar de 3% din PIB.

La începutul lunii noiembrie, BERD arăta că România a revenit la ritmurile de creştere de dinaintea crizei. Conform prognozelor de toamnă ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 5,3%, urmând ca în 2018 avansul economic să se reducă uşor, la 4,2%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% până la 5,3%, şi cu 0,7 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,5% până la 4,2%. "Mai multe ţări, în special România şi Turcia, înregistrează ritmuri de creştere comparabile cu nivelurile înregistrate înaintea crizei", susţine BERD.

Ulterior, la finele lunii noiembrie, BERD a avertizat ţările din CEE că sunt blocate într-o aşa numită "capcană a venitului mediu" (- o zonă în care veniturile nici nu mai cresc, dar nici nu mai scad - n.r.) şi au nevoie de noi strategii de creştere şi investiţii în infrastructură pentru a relansa creşterea. "Multe din aceste ţări au ajuns, în prezent, la un nivel mediu al veniturilor şi trebuie să depăşească problema capcanei venitului mediu", a declarat economistul şef la BERD, Sergei Guriev. Această capcană este un fenomen cu care se confruntă toate ţările în curs de dezvoltare. Ritmul de creştere încetineşte pe măsură ce progresele tehnologice într-o economie devin mai extinse iar creşterea salariilor erodează avantajul competitiv oferit de mâna de lucru ieftină. Sergei Guriev a făcut un apel pentru elaborarea de noi modele economice, concentrate pe îmbunătăţirea productivităţii firmelor individuale, extinderea infrastructurii şi creştere ecologică. "Nu există o soluţie miraculoasă care să se potrivească tuturor soluţiilor", a subliniat Guriev, în condiţiile în care raportul BERD precizează că există deseori o rezistenţă din partea unor indivizi sau grupuri care sunt interesate în menţinerea status quo-ului.

Agenţiile de rating reconfirmă calificativele României

În acest an, toate cele patru agenţii de evaluare financiară, Standard & Poor's, Fitch Ratings, Moody's şi JCRA, au reconfirmat ratingurile României.

În luna martie, agenţia japoneză de rating JCR a reconfirmat calificativul României la BBB/BBB+ cu perspectivă stabilă. Decizia agenţiei este susţinută în primul rând de perspectivele unei creşteri economice solide, care este prognozată de agenţie pe baza cererii interne la un nivel de aproximativ 4% pentru anii 2017 şi 2018, chiar şi în condiţiile unor schimbări externe semnificative. În acelaşi timp, agenţia consideră că unul din factorii care afectează o posibilă creştere a ratingului îl reprezintă sistemul financiar, aflat încă în proces de dezvoltare.

La începutul lunii aprilie, Standard & Poor's a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală, cu perspectivă stabilă. "Reconfirmarea rating-ului României este susţinută de nivelul moderat al datoriei guvernamentale şi al datoriei externe, pe fondul unor perspective de creştere economică solide, în medie de 3,1% până în 2020. Perspectiva stabilă reflectă aşteptările agenţiei privind majorarea deficitelor fiscale şi externe ca rezultat al măsurilor de relaxare fiscală, în timp ce datoria guvernamentală şi cea externă se aşteaptă să rămână la un nivel moderat, susţinut de creşterea economică solidă", preciza atunci S&P.

La finele lunii aprilie, agenţia de evaluare financiară Moody's a reconfirmat ratingul Baa3 al României pentru datoria pe termen lung şi perspectiva stabilă acordată de către celelalte agenţii de rating. Moody's a menţinut calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung şi cel de P-3 pentru datoria pe termen scurt, modificând însă perspectiva la stabilă, de la pozitivă, similar cu nivelul acordat de către celelalte agenţii de rating - Standard & Poor's, Fitch şi JCRA.

În luna iulie, Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României la "BBB minus", perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabile. "Ratingul de tip investment grade atribuit României este sprijinit de nivelul, încă moderat, al datoriei publice, sectorul bancar stabil şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi guvernanţa care sunt în linie cu intervalul 'BBB'. Cu toate acestea, ratingul se confruntă cu riscuri în scădere din cauza unei relaxări fiscale pro-ciclice şi a creşterii rapide a salariilor care depăşeşte creşterea productivităţii, ceea ce reprezintă un risc la adresa stabilităţii macroeconomice", susţine Fitch.

Potrivit analiştilor Fitch, deficitul guvernamental al României va ajunge la 3,7% din PIB în 2017, peste ţinta de 2,9% a Guvernului, din cauza unor noi reduceri de TVA şi accize, precum şi a creşterii salariilor din sectorul public, pensiilor şi altor măsuri. În opinia Fitch, "există un grad ridicat de incertitudine cu privire la perspectiva de deficit bugetar în 2017-2019, din cauza incompatibilităţii dintre viitoarele măsuri de expansiune fiscală din programul Guvernului şi ţintele de deficit bugetar de 2,9% în 2018 şi 2,5% în 2019".

Primele avertismente privind riscul supraîncălzirii economiei

Fitch şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere pentru acest an, la 5,1%, de la 4,8% anterior, după o evoluţie peste aşteptări în primul trimestru, însă a adăugat că, în 2018, creşterea ar urma să încetinească la 3,4% pe măsură ce se va reduce magnitudinea stimulentelor fiscale. "Există riscul supraîncălzirii economiei, chiar dacă inflaţia şi creşterea creditului sunt în prezent ţinute sub control. BNR estimează că economia operează deja la 2% peste potenţial, iar acest decalaj va continua să urce pe măsură ce ritmul de creştere a PIB va depăşi creşterea potenţială, care, potrivit majorităţii instituţiilor independente, este de aproximativ 3,5%... Pe acest fundal, Fitch estimează că deficitul de cont curent se va agrava de la 2,3% din PIB în 2016 la 3,1% din PIB în 2017 şi 3,3% din PIB în 2018", se arată în raportul agenţiei de evaluare.

În luna august, Fitch avertiza că politicile fiscale prociclice şi majorarea rapidă a salariilor în 2017 au crescut riscul de supraîncălzire a economiei. Fitch subliniază că atunci când a confirmat ratingul de ţară al României la "BBB minus" cu perspectivă stabilă, a revizuit în sus estimările privind avansul economiei româneşti în anul 2017, de la 4,8% până la 5,1%. În schimb, pentru 2018 şi 2019, Fitch se aşteaptă la încetinirea ritmului de creştere, pe măsura ce impactul politicilor se va diminua, până la 3,4% în 2018 şi 3,5% în 2019, dar va rămâne deasupra mediei de 3% înregistrate de ţările din categoria de rating 'BBB'. "Cu toate acestea, creşterea rapidă a început să ridice anumite riscuri la adresa indicatorilor externi şi există de asemenea posibilitatea unei supraîncălziri pe măsură creşterea salariilor depăşeşte creşterea productivităţii", avertizează analiştii Fitch.
În plus, Fitch susţine că avansul puternic s-a datorat, în parte, şi relaxării fiscale. Reducerea accizelor şi a TVA au condus la ratarea ţintelor fiscale, veniturile din taxe au rămas constante, în timp ce cheltuielile au crescut. În consecinţă, în primele cinci luni deficitul bugetar al României a fost aproape de trei ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Fitch miza atunci pe majorarea deficitul bugetar până la 3,7% din PIB în 2017, de la 3% din PIB în 2016.

La începutul lunii octombrie, Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la "BBB minus/A-3", perspectiva asociată fiind stabilă. Agenţia subliniază, însă, că se aşteaptă ca avansul economiei româneşti, concentrat pe consum, să genereze deficite fiscale externe lărgite şi să sporească vulnerabilitatea economiei României. "Poziţia bugetară prociclică a României amplifică presiunile salariale într-o economie deja supraîncălzită... Ne aşteptăm ca această creştere concentrată pe consum să genereze deficite fiscale externe lărgite, să sporească vulnerabilitatea economiei României la o scădere abruptă a activităţii pe termen mediu, deşi nivelul datoriei publice şi externe este modest", se arată în comunicatul S&P.

Replica premierului Tudose la recomandările FMI: Au stricat viaţa unei ţări şi a oamenilor într-un mod dezastruos

La începutul lunii octombrie, premierul Mihai Tudose i-a criticat pe reprezentanţii FMI arătând că aceştia s-au înşelat de mai multe ori în privinţa estimărilor privind România. "Au stricat viaţa unei ţări şi a oamenilor într-un mod dezastruos. Şi acum au greşit o prognoză, au greşit-o pe a doua, eu mi-am făcut datoria să-i chem şi să le spun că s-ar putea să nu mai vorbim deloc cu ei, nici măcar aşa, în vizită de curtoazie, când se schimbă garnitura la ei, dacă o greşesc, în continuare, şi pe a treia (prognoză - n.r.). Au devenit un pic mai prudenţi. Eu nu vorbesc de Fondul Monetar Internaţional ca structură, dar, nu ştiu, oamenii pe care-i trimit pe aici, nu ştiu care e baza de selecţie, că nu prea le iese. (...) Eu am avut o discuţie cu ei, doar atâta: mai greşiţi o dată şi voi reacţiona violent, fiindcă înţeleg că este, de fapt, un atac al vostru asupra ţării, cu ratingul de ţară", a declarat Tudose în toamnă.

Pe de altă parte, ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, care la începutul lunii a participat la reuniunea Eurogrup în format extins şi la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN), i-a asigurat pe oficialii europeni că România se angajează să ia măsurile necesare pentru a nu depăşi pragul de deficit bugetar de 3% din PIB, după ce România a primit o recomandare din partea Comisiei Europene de a-şi reduce deficitul. "Oficialul român a menţionat ca deja prognoza de toamna a Comisiei Europene confirma angajamentul Guvernului României de a rămâne în braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere', potrivit Finanţelor. Totodată, pentru anul 2018, Finanţele susţin ca proiectul de buget propus menţine deficitul bugetar sub 3% iar România îşi propune să ia măsuri de reducere a deficitului structural.

Sursa: AGERPRES

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X