1EUR=4.6540 RON | Bucureşti 3 º
INDICI BURSIERI
BET
8558,18
-0.0035
BETPlus
1278,53
-0.0033
BET-FI
36505,64
-0.0031
BET-NG
714,36
-0.0034
BET-XT
778,83
-0.0031
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.336
0,5988%
BRD
13.64
-0,7278%
BRK
0.076
-0,2625%
BVB
22.9
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
148.2
-1,2000%
FP
0.963
-0,7216%
OLT
0.157
-14,9051%
PRSN
0.07
1,4493%
SIF1
2.29
-1,7167%
SIF2
1.202
-1,4754%
SIF3
0.21
-0,7092%
SIF4
0.62
0,0000%
SIF5
2.145
3,1250%
SNP
0.358
0,0000%
TEL
22.7
-1,0893%
TGN
343
-1,8598%
TLV
2.35
0,0000%

Fitch a confirmat ratingul României la "BBB minus", cu perspectivă stabilă

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la "BBB minus", perspectiva asociată fiind stabilă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

Comenteaza
Fitch

Plafonul de ţară al României a fost confirmat la "BBB plus", iar calificativul pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la "F3". Ratingul României pentru datoriile pe termen lung în monedă locală a fost menţinut la "BBB minus", cu perspectivă stabilă.

"Ratingul de tip investment grade atribuit României este sprijinit de nivelul moderat al datoriei publice şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi dezvoltarea umană, care sunt mai sus decât în cazul altor ţări cu rating "BBB". Acestea ponderează nivelul deficitelor de cont curent şi bugetar, în timp ce datoria externă netă este mai ridicată decât a altor ţări cu rating "BBB", iar politica fiscală pro-ciclică reprezintă un risc la adresa stabilităţii macroeconomice", susţine Fitch.

Politica fiscală expansionistă începută în 2016 a slăbit finanţele publice ale României, susţin analiştii agenţiei, care estimează că în primele nouă luni din acest an veniturile sunt la doar 69% din ţintele anuale revizuite, iar deficitul bugetar este cu un punct procentual mai ridicat decât în perioada ianuarie-septembrie 2017. Cu toate acestea, Fitch se aşteaptă ca Guvernul să-şi îndeplinească ţinta de deficit pe 2018 de 2,96% (calculat pe baza metodologiei ESA, sistemul conturilor europene - n.r.) prin amânarea cheltuielilor de capital şi măsuri ad-hoc, ca în 2017, pentru a evita plasarea în procedura de deficit excesiv. Deficitul structural estimat de Comisia Europeană s-a adâncit la 3,4% din PIB în 2017, de la 0,5% în 2015.

Ţintele de deficit:  2,4% din PIB pentru 2019, 1,8% din PIB pentru 2020

Guvernul nu a trimis până acum Parlamentului proiectul de buget pe 2019, dar a indicat că nu sunt planificate schimbări semnificative în domeniul taxelor şi a adoptat deja în ianuarie majorarea cu 10% a salariilor angajaţilor din sistemul public şi în septembrie creşterea cu 15% a pensiilor. Ţintele de deficit schiţate în scrisoarea din 18 octombrie adresată Comisiei Europene sunt de 2,4% din PIB pentru 2019, 1,8% din PIB pentru 2020 şi 1,5% din PIB pentru 2021, bazate pe o potenţială creştere a economiei reale de aproximativ 5%. În opinia analiştilor Fitch, aceste ţinte nu vor putea fi îndeplinite fără măsuri de consolidare fiscală. Analiştii agenţiei estimează deficite de 3,5% din PIB în 2019 şi 2020.

Datoria guvernamentală ar urma să ajungă la 35% din PIB la sfârşitul acestui an, aproape neschimbată faţă de nivelul din 2017, de 35,1% din PIB, sprijinită de o creştere nominală a PIB-ului de 10%, se arată în raportul Fitch. Cu toate acestea, agenţia se aşteaptă din 2019 la o creştere a raportului datorie guvernamentală/PIB a României în urma adâncirii deficitului bugetar, a încetinirii avansului economiei şi a creşterii cheltuielilor cu dobânzile.

Ritmul de creştere al PIB-ului a încetinit din 2017

Riscul supraîncălzirii economiei româneşti s-a redus, deoarece ritmul de creştere al PIB-ului a încetinit din 2017, Banca Naţională a României (BNR) a înăsprit politica monetară, iar rata inflaţiei a început să scadă (deşi în octombrie s-a situat la 4,25%, peste ţinta BNR de 2,5% plus minus un punct procentual). Cu toate acestea, riscurile se menţin din cauza creşterii rapide a salariilor, care depăşeşte productivitatea, a politicii fiscale expansioniste şi a adâncirii deficitului de cont curent, avertizează Fitch.

În trimestrul doi din 2018 creşterea trimestrială a economiei s-a redresat la 1,5% (date ajustate sezonier), de la 0,3% în primele trei luni din acest an şi 0,4% în perioada octombrie-decembrie 2017, dar riscul unei "aterizări forţate" nu a fost eliminat, ci doar atenuat, consideră analiştii agenţiei. Anual, ritmul de creştere al PIB-ului s-a redus la 4,3% în trimestrul doi din 2018, de la recentul nivel ridicat de 8,4% în perioada iulie-septembrie 2017. Datele preliminare pentru trimestrul trei din 2018 (publicate după finalizarea raportului Fitch) arată o creştere trimestrială solidă de 1,9%, care este surprinzătoare ţinând cont de declinul de 0,2% al producţiei industriale şi de performanţa comercială slabă.

Fitch se aşteaptă la o creştere a economiei de 3,5% în 2018, 3,2% în 2019 şi 3% în 2020, reflectând încetinirea din UE, înăsprirea politicii monetare şi atenuarea stimulentelor fiscale. Totuşi, avertizează agenţia, există riscul unei încetiniri mai abrupte în eventualitatea unor şocuri externe, a pierderii competitivităţii din cauza creşterii salariilor cu 10% sau o înăsprire apreciabilă a politicii monetare sau fiscale.

Estimare de adâncire a deficitului de cont curent

Fitch estimează o adâncire a deficitului de cont curent de la 3,2% din PIB în 2017 la 4% din PIB în 2018 şi 4,3% din PIB în 2019.

Sectorul bancar din România rămâne stabil. Băncile sunt bine capitalizate, rata medie de adecvare a capitalului era de 20,1% în iunie 2018, calitatea activelor continuă să se îmbunătăţească, iar creditele neperformante au scăzut la 5,7% din totalul împrumuturilor ( iunie 2018), de la 9,6% (decembrie 2016).

Principalii factori de risc care, individual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune negativă de rating sunt: deficite fiscale ridicate persistente, care să ducă la o creştere rapidă a raportului datorie guvernamentală/PIB, şi o supraîncălzire a economiei, sau o aterizare forţată, care să submineze macrostabilitatea economică. În sens invers, principalii factori care, individual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune pozitivă de rating sunt: reducerea riscurilor de instabilitate macroeconomică, implementarea unei consolidări fiscale care să îmbunătăţească traiectoria pe termen lung a raportului datorie guvernamentală/PIB şi o îmbunătăţire sustenabilă a finanţelor externe.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X