1EUR=4.6552 RON | Bucureşti 3 º
INDICI BURSIERI
BET
8356,13
0.0079
BETPlus
1251,88
0.0076
BET-FI
41566,63
0.0025
BET-NG
705,27
0.0039
BET-XT
787,23
0.0053
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.305
1,6667%
BRD
13.84
1,1696%
BRK
0.0754
1,3441%
BVB
28
-2,0979%
DAFR
0.0282
0,0000%
EBS
181.55
-1,3315%
FP
0.935
2,2976%
OLT
0.264
3,1250%
PRSN
0.0845
1,1976%
SIF1
2.79
-2,1053%
SIF2
1.526
0,3947%
SIF3
0.2465
0,2033%
SIF4
0.956
0,0000%
SIF5
2.3
-0,8621%
SNP
0.308
1,4827%
TEL
24.35
-1,4170%
TGN
406
0,0000%
TLV
2.365
0,2119%

HARTA JUDEŢELOR: Cine hrăneşte bugetul naţional. Sudul României e şi mumă şi ciumă

Capitala singură produce nu mai puţin de 17,5% din bugetul naţional, chiar şi fără marii ei contribuabili. Împreună cu ei, fac peste 63% din bugetul de venituri al României, care s-a ridicat în 2013 la 173,55 miliarde de lei. Celelalte judeţe sunt mult în urma Capitalei, iar unele dintre ele abia au reuşit să adune o jumătate de miliard într-un an întreg.

Comenteaza
Veniturile bugetului Romaniei pe fiecare judet in 2013

În fruntea clasamentului celor mai mari contribuabili la bugetul României, după bucureşteni (30,4 mld lei), pe locul al doilea, la foarte mare distanţă, vin constănţenii, cu aproape 6 miliarde de lei plătiţi în 2013. Top 5 e completat de Cluj, Ilfov şi Timiş.

Ultimul judeţ din România după contribuţia la bugetul României a fost Călăraşi. Administraţia Financiară din acest judeţ a reuşit să strângă doar jumătate de miliard de lei într-un an. Josul clasamentului e completat de alte judeţe din sudul României, aceeaşi zonă care dă şi vârfurile. E vorba de Mehedinţi, Teleorman şi Tulcea.

Iată cum arată topul pe judeţe (milioane lei):

1. Marii contribuabili* 79.459

2. Bucuresti 30.416
3. Constanta 5.968
4. Cluj 4.322
5. Ilfov 3.960
6. Timis 3.857
7. Prahova 2.974
8. Brasov 2.677
9. Iasi 2.350
10. Bihor 2.237
11. Arges 2.167

12.Mures 2.012

13. Dolj 1.925
14. Sibiu 1.884
15. Arad 1.804
16. Galati 1.735
17. Hunedoara 1.461
18. Bacau 1.439
19. Suceava 1.412
20. Maramures 1.297
21. Alba 1.103
22. Satu Mare 1.059
23. Neamt 1.051
24. Harghita 1.048
25. Dambovita 1.034
26. Buzau 1.031
27. Valcea 959
28. Olt 908
29. Braila 864
30. Gorj 810
31. Botosani 793
32. Vrancea 764
33. Vaslui 709
34. Bistrita 708
35. Covasna 680
36. Caras Severin 654
37. Giurgiu 619
38. Ialomita 611
39. Salaj 600
41. Tulcea 579
42. Teleorman 575
43. Mehedinti 520
44. Calarasi 516

*)Marii contribuabili sunt, în general, firme de mari dimensiuni. Sunt 2.500 în toată ţara, iar contribuţiile lor la buget sunt contabilizate separat şi nu apar în dreptul judeţului în care activează. 

Citeşte cine foloseşte banii din buget HARTA JUDETELOR


 

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
05 oct 23:34
Răspunde | Votează email 1 email
Victor
Incearca sa imparti bugetul la nr de lcuitori ca sa obtii o cifra mai buna, daca nu acest clasament e total aiurea...
26 mai 22:38
Răspunde | Votează email 2 email
Bobo
Baietii desteti care exporta energia electrica ieftina sunt in capitala? Sunt ei inclusi in acest minunat top?
26 mai 17:31
Răspunde | Votează email 0 email
mannixg
@interequipment, ce sa inteleg,totusi, ca in urma cu 50, 75, 95 de ani banii intr-adevar se faceau in provincie(exista anuare statistice care releva acest fapt) si se tocau pe "sud", si acum s-au inversat rolurile? Ar trebui sa cunoasteti evolutia economica a tarii in ultimii 50-60 de ani, si de aici ati vedea cate orase "industriale" au aparut pe harta tarii in sud/est, si cate in centru/nord/vest. Si de aici si concluzia cu ..... "tocatul".
26 mai 16:34
Răspunde | Votează email -3 email
mrsilk
Clujul bate in multe sectoare restul provinciei daca luam in considerare viata si viata culturala, sportiva ,etc
26 mai 15:22
Răspunde | Votează email 1 email
ardelean
Din primii 10 in total 4 sunt din Transilvania.

La Ilfov, Bucuresti si Constanta apar multe firme mari care practic productia sau veniturile le fac in provincie.
26 mai 22:26
Votează email 2 email
Muntean
Cred ca n-ai citit pana la capat.

"Marii contribuabili sunt, în general, firme de mari dimensiuni. Sunt 2.500 în toată ţara, iar contribuţiile lor la buget sunt contabilizate separat şi nu apar în dreptul judeţului în care activează"
26 mai 15:08
Răspunde | Votează email -2 email
interequipment
Mai cititi o data atent (cei din Ardeal si Banat)
Capitala singură produce nu mai puţin de 17,5% din bugetul naţional, chiar şi fără marii ei contribuabili. Împreună cu ei, fac peste 63% din bugetul de venituri al României, care s-a ridicat în 2013 la 173,55 miliarde de lei.

Deci fara Petrom, Orange, Dacia Renault ... Doar Bucurestiul singur 17,5% din bugetul naţional.
26 mai 13:50
Răspunde | Votează email -10 email
de la mine
Ptr toti transilvanenii pusi in fata cruntului adevar. In Bucuresti exista cladiri de birouri de 20-30 de etaje (cum nici in Budapesta voastra nu sunt) in care lucreaza peste 100000 de oameni, care produc softuri (asa cum voi produceti mobila si pantofi, aia produc jocuri pe calculator si alte programe). Partea nasoala e ca un angajat la o companie IT produce de vreo 50 de ori mai mult ca un angajat intr-o fabrica de pantofi. Timpurile s-au schimbat, baieti, suntem in 2014, iar pixul sau mouse-ul sunt mai importante decat secera si ciocanul.
08 nov 23:50
Votează email 0 email
remus
cred ca nu sti dar in Cluj e cel mai mare centru IT din Romania , nu la Bucuresti, ce s-ar face Bucurestiul daca contributia marilor contribuabili s-ar contabiliza indreptul judetului unde isi desfasoara activitatea? am un exemplu pt tine in Timis este un orasel de 13000 de locuitori unde sunt 2 companii mari(peste 3000-4000 de angajati) si o multime de companii mai mici oare cum ar arata acel oras daca banii de la acele companii ar ramane in oras(vorbesc de taxe si impozite)
26 mai 13:10
Răspunde | Votează email 3 email
Un transilvanean
Incercati o harta cu "marii contribuabili" lasati in judetele unde se produc valorile respective. Acela ar fi momentul adevarului.
In ce priveste Bucurestiul, ar fi cazul sa mai produca ceva in afara de plimbat hartii.
26 mai 12:06
Răspunde | Votează email 2 email
VASILIU MIRCEA PAUL
La un moment dat (prima jumătate a anilor 2000) aveam drept vecini (în București) un cuplu de medici. Respectivii erau ”reprezentanții” unei firme franceze de prelucrare a lemnului de pe lîngă Ilia (mediu-spre-mică). Cu două mașini la dispoziție, apartament în vilă, etc. E clar că franțujii învățaseră lecția: valoarea adăugată se face ”în provincie”, banii la Bucale („satul cu miniștri”).
26 mai 10:02
Răspunde | Votează email 1 email
mannixg
He-he, si acum, ca si-n urma cu 50 de ani, 75 de ani, 95 de ani, banii se faceau in Banat si Ardeal. Si se tocau pe dambovita. Sperietoarea cu "ungurii vor Ardealul", va mai tine in loc descentralizarea, dar nu multa vreme. Adica pe banii ardelenilor, se fac autostrazi in baragan.....
Afişează următoarele 10 comentarii
Afişează toate comentariile
Acelasi subiect pe ECONOMICA.NET
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X