De ce mega-investiţia de 1,2 mld. euro în „mamutul” chinezesc Tarniţa ar putea fi o greşeală

Cele cinci hidrocentrale cu acumulare în pompaj de pe Olt sunt oprite, funcţionează doar ca o turbină obişnuită. Deşi nou nouţe, acestea nu sunt rentabile. În schimb, Tarniţa-Lăpuşteşti, proiect de hidrocentrală de acelaşi fel de 1,2 miliarde de euro devine un subiect fierbinte pe agenda zilei şi obiectul unor negocieri încinse cu chinezii.
Economica.net - lun, 22 sept. 2014, 22:54
De ce mega-investiţia de 1,2 mld. euro în

Cele cinci hidrocentrale cu acumulare prin pompaj de pe Olt nu mai funcţionează în regim de pompaj pentru că sunt ineficiente. Ele au funcţionat demonstrativ timp de o lună şi o săptămână, în august, producând o pierdere de 190 de lei/MWh, afirmă Remus Borza, administrator judiciar al companiei de stat. Astfel, costul de producţie a fost de 350 de lei, în timp ce, în piaţă, curentul nu poate fi vândut cu mai mult de 160 de lei.

„Le-am lăsat să funcţioneze o lună, tocmai ca să arătăm celor din Guvern că hidrocentrala cu acumulare prin pompaj nu este eficientă în România, nu atâta timp cât ANRE nu recunoaşte în tarife costurile suplimentare cu pompajul”, afirmă Borza.

Recunoaşterea acestor costuri s-a putea face printr-un bonus acordat operatorilor acesto centrale similară celei pentru centralele în cogenerarea. Suma ar trebui acoperită de trasnportatorul de curent, distribuitorul şi clientul final.
Potrivit lui Borza, România nu ar avea nevoie de încă o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj de 1.000 de MW şi 1,2 miliarde de euro, din moment ce alte cinci hidrocentrale de acest tip nu funcţionează, în acest regim. Investiţia în cele cinci hidrocentrale de 200 de MW de pe Olt a fost de 403 milioane de euro şi a fost finalizată anul trecut. Practic, aceste unităţi sunt nou-nouţe.

Deşi hidrocentralele de pe Olt nu funcţionează în regim de pompaj, totuşi ele produc curent. „Simplu, ca un generator. Nu folosim funcţia de pompaj. Uzinăm apa ce curge, fix ca o turbină obişnuită”, mai spune şeful Hidroelectrica.

Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj deversează ziua apă, apoi o ridică înapoi noaptea. Acest proces presupune consum de curent electric cumpărat din sistem. „Plătim taxe de injecţie în sistem, plătim taxa de cogenerare, e un curent scump, luat de la furnizori”, au explicat reprezentanţii Hidroelectrica.

Proiectul de la Tarniţa – Lăpuşteşti, lansat iniţial în 1979, se va întinde pe o suprafaţă de 205 hectare, iar costul investiţiei se ridică la circa 1,3 miliarde de euro. Durata lucrărilor este estimată la şapte ani. Guvernul a semnat un memorandum de înţelegere cu o companie chineză, implicată şi în construcţia Hidrocentralei celor Trei Defilee.

În ipoteza în care construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar deveni realitate, încă 1.400 de MW capacitate instalată, autorităţile au precizat că Tarniţa poate echilibra Sistemul Energetic Naţional. Mai mult, hidrocentrala ar echilibra SEN şi în condiţiile în care miile de MWh, producţie eoliană din Dobrogea, nu ar fi disponibili.

Te-ar mai putea interesa și
Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori
Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori
Peste 1,5 milioane de vizitatori, 30 de zile pline de evenimente şi zeci de concerte live este bilanţul celor trei târguri de Crăciun organizate de Primăria Municipiului Bucureşti în trei......
Marvel pregătește o avalanșă de seriale în 2026
Marvel pregătește o avalanșă de seriale în 2026
În 2026 va avea loc un adevărat val de seriale Marvel - „Wonder Man", „Daredevil: Born Again" (Daredevil: Renaşterea) ...
Restricţii de circulaţie pe DN7 pentru vehiculele peste 7,5 t în perioada Anului Nou
Restricţii de circulaţie pe DN7 pentru vehiculele peste 7,5 t în perioada Anului Nou
Restricţii de tonaj pe DN7 au fost introduse în ultima zi a anului 2025 şi în primele două zile ale anului viitor, informează ...
Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025
Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025
Exporturile de gaze naturale ruseşti prin conducte către Europa au scăzut cu 44% în 2025 comparativ cu 2024, atingând ...