Hidroelectrica „arată pisica” Guvernului: centralele în pompaj fac pierderi. Tarniţa nu rentează

La doar câteva zile după ce Hidroelectrica a pus în funcţiune, pe Olt, cinci hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, primele rezultate financiare au apărut. Puse în funcţiune doar pentru a demonstra decidenţilor din Guvern că o astfel de hidocentrală este ineficientă, deci şi megaproiectul de 1,2 miliarde de euro Tarniţa-Lăpuşteşti este ineficient.

„Ne costă 450 de lei să producem 1 MWh, iar în piaţă îl putem vinde cu cel mult 180 de lei, adică avem 270 de lei pierdere la fiecare MWh. Hidrocentralele pe pompaj(cu acumulare prin pompaj – n.r.) nu sunt eficiente în România. Poate vor înţelege şi reprezentanţii statului că nici Tarniţa- Lăpuşteşti nu este o soluţie viabilă”, spune Remus Borza, administrator judiciar Hidroelectrica.

Cele cinci hidrocentrale vor fi lăsate în funcţiune o lună. „Pierderile rezultate din funcţionarea lor sunt asumate”, mai spune Borza, care nu a dezvăluit însă şi la cât se ridică ele. Orice calcul în acest sens s-a face nu este valabil, nici măcar aproximativ, pentru că nu se poate şti câte ore funcţionează centralele într-o lună.

Principalul argument al oficialilor din Guvern ce susţin Tarniţa, proiect susţinut de toate Guvernele, începând cu Tăriceanu, este că aceasta ar putea câştiga din asigurarea serviciilor de echilibrare a sistemului. Reprezentnaţii Hidroelectrica spun însă că există deja centrale electrice ce pot echilibra sistemul, cum sunt complexurile energetice din Oltenia şi Valea Jiului.

Proiectul de la Tarniţa – Lăpuşteşti, lansat iniţial în 1979, se va întinde pe o suprafaţă de 205 hectare, iar costul investiţiei se ridică la circa 1,3 miliarde de euro. Durata lucrărilor este estimată la şapte ani. Guvernul a semnat un memorandum de înţelegere cu o companie chineză, implicată şi în construcţia Hidrocentralei celor Trei Defilee.

Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj deversează ziua apă, apoi o ridică înapoi noaptea. Acest proces presupune consum de curent electric cumpărat din sistem. „Plătim taxe de injecţie în sistem, plătim taxa de cogenerare, e un curent scump, luat de la furnizori”, au explicat reprezentanţii Hidroelectrica.

În ipoteza în care construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar deveni realitate, încă 1.400   de MW capacitate instalată, autorităţile au precizat că Tarniţa poate echilibra Sistemul     Energetic Naţional. Mai mult, hidrocentrala ar echilibra SEN şi în condiţiile în care miile de MWh, producţie eoliană din Dobrogea, nu ar fi disponibili.