1EUR=4.6480 RON | Bucureşti 5 º
INDICI BURSIERI
BET
8684,75
0.0032
BETPlus
1296,57
0.0033
BET-FI
36496,09
0.0045
BET-NG
725,14
0.0061
BET-XT
789,39
0.004
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.337
1,2012%
BRD
14.18
0,5674%
BRK
0.0768
-0,2597%
BVB
23
0,8772%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
152.65
-0,7477%
FP
0.951
0,1053%
OLT
0.351
-1,1268%
PRSN
0.071
-1,3889%
SIF1
2.35
0,8584%
SIF2
1.24
0,8130%
SIF3
0.2085
0,4819%
SIF4
0.61
0,0000%
SIF5
2.09
0,4808%
SNP
0.366
1,2448%
TEL
23.45
0,2137%
TGN
354
0,0000%
TLV
2.43
-0,2053%

Întrebare pentru băncile româneşti: Cum să faci pierderi cu cea mai mare marjă de câştig din UE

Băncile din România continuă să ţină costurile de finanţare ridicate. În ultimii doi ani au plătit din ce în ce mai puţin la depozite, în timp ce dobânzile la credite au crescut. Câştigurile mai mari din diferenţa de dobândă nu au salvat însă sistemul de încă un an cu pierderi, după ce creditele neperformante au crescut puternic şi activitatea de creditare a rămas anemică.

Comenteaza
  • GALERIE
  • FOTO

Bancherii din România motivează, de regulă, dobânzile mari la credite prin costurile mari ale finanţării: pentru că inflaţia în România este ridicată, atunci aceştia trebuie să ofere dobânzi ridicate la depozite, drept urmare, dobânzile la credite trebuie să fie şi ele mai ridicate. Mai mult, costul riscului trebuie acoperit de către bănci de undeva.

Logica bancherilor este, în mare măsură, valabilă. Doar că marja de câştig a băncilor din România din diferenţialul de dobândă este cu mult mai mare decât cea a băncilor din ţările din regiune.

Marjele de câştig grase...

În medie, datele aferente lunii decembrie 2012 arată că băncile au plătit o dobândă de 5,3% pentru depozitele noi în lei şi au încasat o dobândă de 10,5% pentru creditele noi. Diferenţa (spread) de dobândă, care reprezintă câştigul băncii, este de 5,1 puncte procentuale. Pentru creditele şi depozitele în sold, spread-ul ajunge la 6,3 pp.

 

Marja de câştig a băncilor se află într-o tendinţă de creştere de la sfârşitul anului 2010, când se afla la sub 3,5 pp, cel mai redus nivel de la declanşarea crizei economice.

Spre comparaţie, în Polonia, marja de câştig a băncilor la creditele noi în zloţi era de 3,8 pp peste dobândă la depozitele noi şi de 3,7 pp pentru cele în sold. Băncile din Cehia au o dobândă de 3,9 pp peste depozite la creditele noi şi de 4,4 pp la cele în sold.

Pentru populaţie, băncile plăteau dobânzi de 5,6% în decembrie şi încasau dobânzi la creditele noi de 12,4%, deci un câştig de 6,8 pp pentru bancheri - aproape de nivelul din 2009 când băncile au crescut foarte mult dobânzile la credite. Tot în decembrie, spread-ul dintre creditele şi depozitele în sold era de 8 pp. În 2010, câştigul băncilor din dobânzi scăzuse până la 4 pp, iar în 2008 acesta se plasa la 2-3 pp.

La sfârşitul anului trecut, băncile din Polonia aveau un câştig de 6,4 pp la creditele noi pentru populaţie, cele din Bulgaria de 4,5 pp (leva) iar cele din Cehia de 3,9 pp (coroane ceheşti).

...pun presiune pe firme...

Firmele, pe lângă faptul că au tot mai greu acces la finanţare, sunt încărcate şi ele de o presiune în creştere pe dobânzi. Băncile extrag un câştig de 4,6 pp pentru creditele noi faţă de depozitele firmelor şi de 5,2% pentru cele în sold, dublu faţă de alte ţări din regiune.

În Polonia, marja de câştig era de 2,2 pp pentru creditele noi şi de 2,1 pp pentru cele în sold faţă de depozite în luna decembrie.

Băncile din Ungaria, lovite grav de reglementările guvernului Orban din ultimii ani, aveau o marjă de câştig peste depozitele în forinţi de 2,6 pp în decembrie.

În Cehia, diferenţa dintre dobânzile la creditele şi depozitele noi ale firmelor, în coroane, era de 2,2 pp la sfârşitul anului trecut. Aceeaşi marjă exista şi pentru creditele în sold.

Doar băncile din Bulgaria au marje mai de câştig comparabile cu cele din România în relaţia cu firmele: 5 pp pentru creditele noi şi 4,3 pp pentru cele în sold.

...dar nu te scapă de pierderi

Cu toate marjele de câştig ridicate şi comisioanele crescute în ultima vreme, sistemul bancar din România a înregistrat o pierdere record anul trecut de 2,1 miliarde de lei.

Rata creditelor neperformante a ajuns la 18,2% în luna noiembrie a anului trecut, de la 14,3% în decembrie 2011 şi aproximativ 2% în 2008.

Cele mai mari bănci din sistem înregistrează credite neperformante de peste 20% din portofoliu. Banca Comercială Română avea o rată a creditelor neperformante (NPL) de 26% în septembrie 2012. BRD a raportat săptămâna trecută o creştere de 4,6 pp a ratei NPL la 21,3% şi a intrat pe pierderi mari, pentru prima dată de la privatizare.

Spre comparaţie, Cehia are o rată a creditelor neperformante de 5,2%, Polonia de 8,7%, în timp ce băncile din Ungaria înregistrează o rată NPL de 18%, asemenea celor din Bulgaria.

Cel mai mult au lovit în bilanţurile băncilor creditele acordate companiilor, unde rata NPL este în continuă creştere, din pricina analizei proaste a riscului pentru finanţările imobiliare acordate înainte de criză şi a mediului economic dificil din celelalte sectoare. Anul trecut, o serie de scandaluri legate de fraude au zguduit sistemul bancar. Potrivit procurorilor, mai multe bănci din sistem au acordat credite cu garanţii fictive sau supraevaluate unor firme care nu aveau intenţia de a rambursa împrumuturile.

Tot anul trecut, BNR a obligat băncile să reevalueze garanţiile din portofolii cu ajutorul unor auditori. S-a ajuns la concluzia că băncile trebuie să facă provizioane suplimentare de 3 miliarde de lei, după ce au supraevaluat garanţiile.

Abia în 2012 băncile au început să reducă mai agresiv costurile de operare. Acestea au închis 350 de unităţi în jumătate de an, aproape tot atâtea se închiseseră de la începutul crizei, şi au concediat 3.700 de angajaţi. Şi concedierile vor continua să curgă. BCR a anunţat la sfârşitul anului trecut că va concedia 1.600 de angajaţi în următorul an şi jumătate.

Cum economia nu pare a-şi reveni prea curând, şi lipsa creditării cu siguranţă nu încurajează creşterea economică, rata creditelor neperformante va continua să crească în următoare perioadă, după cum estimează şi cei de la BNR.

Cu pierderi pe partea de credite în sold, băncile ar putea forţa şi mai mult creşterea marjelor de venit din dobânzi.

******

Ratele medii de dobândă practicate de băncile din ţările din regiune

POLONIA

Afaceri noi

Dobânzi credite – 7,8%
Dobânzi depozite - 4%

Dobânzi credite gospodării populaţie – 10,6% medie
Dobânzi depozite gospodării populaţie – 4,2% medie

Dobânzi credite firme – 6,2% medie
Dobânzi depozite firme – 4% medie

Sold

Dobânzi credite – 8,4%
Dobânzi depozite – 4,7%

Dobânzi credite gospodării populaţie – 9,2% medie
Dobânzi depozite gospodării populaţie – 4,8% medie

Dobânzi credite firme – 6,7% medie
Dobânzi depozite firme – 4,6% medie

UNGARIA

Afaceri noi

Dobânzi credite gospodării populaţie 9,4% la ipotecare / 17% consum
Dobânzi depozite gospodării populaţie – 5,7% medie

Dobânzi credite firme – 7,9% medie
Dobânzi depozite firme – 5,3% medie

CEHIA

Afaceri noi

Dobânzi credite gospodării populaţie – 5,54% medie - consum 14,6%/casă - 3,5%
Dobânzi depozite gospodării populaţie – 1,63% medie

Dobânzi credite firme – 2,6% medie
Dobânzi depozite firme – 0,4% medie

Sold

Dobânzi credite gospodării populaţie – 6,2% medie - consum – 14,5%/casă – 4,6%
Dobânzi depozite gospodării populaţie – 1,8% medie

Dobânzi credite firme – 3,3% medie
Dobânzi depozite firme – 1,1% medie

BULGARIA

Afaceri noi

Dobânzi credite gospodării populaţie – 9,3% medie
Dobânzi depozite gospodării populaţie – 4,84% medie

Dobânzi credite firme – 8% medie
Dobânzi depozite firme – 2,94% medie

Sold

Dobânzi credite gospodării populaţie –10% medie
Dobânzi depozite gospodării populaţie – 5% medie

Dobânzi credite firme – 8,5% medie
Dobânzi depozite firme – 4,16% medie

sursa date: site-urile băncilor centrale

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
09 mai 21:59
Răspunde | Votează email 0 email
nicu surdu
te salut loredana!
si pentru cei care incercati sa insinuati ceva de bine de volksbank va rog sa va retineti si sa nu dezinformati

1. daca bancile ar fi asa de corecte nu ar tergiversa de mai bine de doi ani procesel in diferite instante si ar merge pe mana justitiei unde asa cum este correct trebuie s aflam cine are dreptate...

2. la magaria asta ia parte si bnt pt ca tolereza si este partasa la asa ceva si prin neprofesionalism daca nu prin altceva: nu a fost in stare sa copieze in ~20 de ani 2/3 norme simple de reglementare a acordarii creditelor, norme ce sunt disponibile in tarile civilizate din Europa....acum ca sa si acopere vina merge umar la umar cu bancile si anuleaza/amana intrarea in vigoare a unor legi care anuleaza clauzele abusive din contractile de credite, amanare ce se face prin dezbateri la care participa ghici cine bancile si bnr, clientii fiind tinuti departe ca de prostimea tre s aplateasca...

3. sa amintim cum s-au falimentat bancile romanesti prin anii 90, oare cine reglementa piata atunci si acum??? nu tot isarescu???

felicitari domnilor dar odata si odata o sa v-o luati! ...chiar daca v-a fi nevoie de o noua revolutie pt ca se pare ca numai asa se mai poate schimba ceva in Romania...
11 apr 13:20
Răspunde | Votează email 3 email
nicolae
Pacat, ca traim intr-o tara fara administratori. Se vede dobanzi mari=nivel de trai scazut,dobanzi mici=nivel de trai mai bun, asa prezentati cifrele statistice pe tari europene.Ce este de facut domnilor guvernanti? Domnule guvernator?? Nu va intereseaza de interesle poporului roman decat promisiuni inainte de campanii electorale !!! RUSINE !! RUSINE !! RUSINE !!
08 apr 23:13
Răspunde | Votează email 1 email
dan
SA NE BAGAM PUULLLLLLA IN BANCILE VOASTRE DE MAFIOTI SARLATANI CE SUNTETI
31 mar 00:08
Răspunde | Votează email 0 email
lWJcUeCGXP
sWwhDH , [url=http://jbwmpbvmkxbv.com/]jbwmpbvmkxbv[/url], [link=http://morkhxaqmggl.com/]morkhxaqmggl[/link], http://kpamvpobazpr.com/
28 mar 03:13
Răspunde | Votează email 0 email
VvQDgaRvZz
SFXcsy , [url=http://kiqpjagnhpnk.com/]kiqpjagnhpnk[/url], [link=http://fwalrnppdgel.com/]fwalrnppdgel[/link], http://luwcjccdeihq.com/
27 mar 12:31
Răspunde | Votează email 0 email
OFpqeXNYvLUv
A mi me recuerda a la peli de mitoriny report, no es por nada pero no se ven escenas de combate y ya con eso para mi lo dice todo porque interactuar con el entorno me lo creo, ahora como se pasara a modo combate o dispararedas no se como bien dicen donde este un mando y un sofe1 que se quite lo deme1s
18 mar 07:30
Răspunde | Votează email 0 email
ovidiu
E greu de calificat cata nesimtire domneste in sistemul bancar si cata iresponsabilitate vis a vis de clientii proprii! Clauzele abuzive din contracte se pare ca sunt predate in scolile lor camataresti care scot adepti-tampiti pe banda rulanta. JALNIC!..
17 mar 02:05
Răspunde | Votează email 7 email
xyz
Articolul pare corect dar nu este . Nu ar trebui raportat dobinda declarata ci dobinda reala . Adica DAE(dobinda cu toate comisioanele care le ia tot banca) si dobinda reala la depozite (dobinda afisata fara comisioanele incasate de banca : de depunere , retagere , de cont curent , etc .) . Atunci cifrele ar arata lacomia bancilor romanesti fata de cele din UE
09 mar 21:42
Răspunde | Votează email 9 email
iacob
Rusine bancilor, dar si noua pentru ca nu facem nimic. Atat timp cat nu ne cerem drepturile iesind in starada, nimeni nu va lua nicio masura in aceasta tara corupta.
19 feb 19:40
Răspunde | Votează email 4 email
simi
am auzit povesti naucitoare despre practicile abuzive al lui BCR. incalca drepturile clientilor fara pic de remuscare. nu se vor invata minte prea curand, e cert. tineti-va departe de aceasta banca!
Afişează următoarele 10 comentarii
Afişează toate comentariile
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X