Isărescu: Digitalizarea industriei permite personalizarea produselor şi readuce firmele lângă pieţe

„Asistăm în prezent la digitalizarea pe scară tot mai largă a producţiei industriale, marcată de convergenţa unei întregi game de tehnologii de nivel superior. Soft inteligent, robotizare avansată, nanotehnologie, materiale de ultimă generaţie, tipărire 3D, extinderea serviciilor online. Fac o divagaţie, dispar magazinele, după ce am construit toate giant-urile astea? Nu ştiu. Apare posibilitatea realizării la costuri relativ scăzute a unor produse cu grad mai înalt de diversificare, deci mai apropiate de preferinţele consumatorilor”, a spus Isărescu în alocuţiunea pe care a susţinut-o la Universitatea Politehnică din Bucureşti, unde i s-a decernat titlul de doctor honoris causa.

Şeful băncii centrale crede că noul noua tehnologie va permite deschiderea unui nou ciclu de dezvoltare economică, de 50 de ani, caracterizat de trecerea de la producţia de serie mare (tipică celei de-a doua revoluţii industriale) la personalizare pe scară largă (mass customisation).

„Avantajul de a lua şi a folosi forţa de muncă din China dispare şi reapare avantajul de a avea producţia lângă piaţă. Vedem cum marile firme pleacă şi revin în SUA, revin în Europa. Se întâmplă şi în România, prin unele părţi (…) Acesta va fi un nou ciclu de 50 de ani pe care noi o să-l prindem aşa, mai pe la început, dar dumneavostră cei de mai prin spate (studenţii – n.r.), o sa-l trăiţi”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul BNR a arătat că perioadele lungi de prosperitate tind să favorizeze impresia că ciclul economic aparţine trecutului şi economia a intrat într-o „eră nouă”, iar astfel de exemple s-au văzut în anii ’20, anii ’60 şi anii ’90.

„Iluziile au fost însă spulberate întotdeauna de un nou episod de recesiune. Cu toate acestea, chiar şi luând în considerare criza financiară recentă, forma ciclurilor s-a modificat după cel de-al Doilea Război Mondial. Episoadele de expansiune au devenit mai lungi, iar cele de contracţie a ciclului mai scurte”, a arătat Isărescu.

În cazul SUA, ciclurile de creştere tot mai lungi de după cel de-al Doilea Război Mondial sunt explicate de Isărescu şi pentru că publicul a fost educat.

„Corecţiile se fac, trebuie să credem în asta, pentru că aşa ne-a arătat istoria. Dar unele sunt cu costuri mari. Când se creşte mult se şi scade mult, fără intervenţia autorităţilor (…) Ideal este ca politica economică să fie anticiclică (…) Şi de aceea trebuie să ai instituţii independente, ca să nu depindă de ciclurile electorale. Să existe bănci centrale. De aceea mandatul guvernatorilor peste tot în lume este de 5-6 ani, să nu fie influenţate de ciclurile electorale”, a arătat şeful băncii centrale.

Pe de altă parte, Isărescu recunoaşte că politicile nu sunt anticilcice, sunt de fapt prociclice, ceea ce se întâmplă în România şi chiar peste tot în lume.

„Cum ni s-a întâmplat nouă prin 2006 – 2007, până în 2008. Dacă mă înjură cineva asta e …. Ciclul economic are altă logică decât ciclul politic (…) Nu vine dintr-o răutate (prociclicitatea politicilor – n.r.), dintr-o nebunie, vine din faptul că raţiunea ciclului politic este alta decât cea economică (…) Vin profesuri universitari, vin studenţii …. şi-ţi cer. Ciclul electoral, ciclul social politic are altă logică decât ciclul economic şi nu poţi să ieşi uşor din ea”, a spus Isărescu.

În ceea ce priveşte perioada de contracţie economică după înlăturarea lui Ceauşescu, Isărescu a afirmat că ştia încă de pe atunci că toate unităţile care funcţionau în România în 1990 aveau durata fondurilor fixe expirate, adică erau depăşite tehnologic.

„Şi nu din ’90, din ’82-83. Atunci s-a făcut o mare greşeală că nu s-a mai retehnologizat nimic”, a arătat Isărescu.

Guvernatorul BNR a adăugat că lucrurile ar fi artătat altfel dacă în anii ’90 societatea alegea să vândă sau „să retehnologizeze ce mai era de retehnologizat”.

„Poate se mai salva ceva din industria românească”, a mai spus Isărescu.

La ceremonie a participat şi fostul preşedinte Ion Iliescu. După închiderea evenimentului, Iliescu a declarat că Isărescu ar fi un candidat „cu foarte multe şanse” la Preşedinţie, iar după experimentele din ultimii ani, ar fi altceva pentru o instituţie ca Preşedinţia.