Jale în portofoliile băncilor din România. Restanţele firmelor au crescut fulminant

Situaţia băncilor din România a continuat să se înrăutăţească anul trecut. Restanţele firmelor au crescut cu nu mai puţin de 41% la peste 21 de miliarde de lei.
Mihai Banita - mar, 05 mart. 2013, 22:11
Jale în portofoliile băncilor din România. Restanţele firmelor au crescut fulminant

Creditele restante ale companiilor au crescut de la 15,1 miliarde de lei la 21,3 miliarde de lei în decembrie 2012 faţă de aceeaşi lună a anului 2011 – o creştere de 41% într-un singur an! – potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

BNR nu furnizează date distincte privind restanţele persoanelor juridice în funcţie de perioada de întârziere, însă, dacă se păstrează ponderea calculată pentru totalul sumelor restante, atunci în jur de 90% din restanţe sunt de peste 90 de zile şi sunt provizionate integral de către bănci şi şansele de a mai recupera banii sunt foarte mici.

Rata creditelor neperformante a ajuns la 18,23% în decembrie 2012, de la 14,33% în decembrie 2011.

Provizioanele în sistemul de raportare RAS au crescut cu 27% de la 30,7 miliarde de lei la 39,1 miliarde de lei. Calculate potrivit sistemului internaţional de raportare, provizioanele au crescut de la 23,9 miliarde de lei în ianuarie 2012, de când s-a trecut la acest sistem de raportare, la 29,8 miliarde de lei – creştere de aproape 25%.

Acest lucru s-a văzut şi în rezultatele financiare ale băncilor din România, care au încheiat anul 2012 cu o pierdere netă de 2,1 miliarde de lei, de trei ori mai mare decât cea din 2011. Cele mai mari bănci din sistem, BCR şi BRD, au terminat anul trecut cu pierderi de 1,2 miliarde de lei, respectiv 332 de milioane de lei, după ce costul riscului a crescut cu peste 60%. 2012 a fost primul an cu pierderi pentru cele două bănci de la privatizare.

Firmă în insolvenţă, adio bani

2.185 de firme în insolvenţă aveau datorii de 9,2 miliarde de lei la bănci, din care 6,45 de miliarde de lei sume restante. Suma a crescut de nouă ori de la începutul anului 2012, de când au început raportările separate de acest tip la BNR. Restanţele la bănci a firmelor aflate în faliment erau de 1,54 de miliarde de lei în decembrie 2012.

Luând în calcul rata de recuperare a creanţelor de la firmele în insolvenţă, este greu pentru bănci să mai încaseze mare lucru din crediele acordate.

Din insolvenţele din România din ultimii ani, din creanţe de 22 miliarde de euro, s-au recuperat undeva la puţin peste 3,5% din sume, potrivit directorului Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu. Totalul creanţelor de mai sus nu reprezintă numai împrumuturile la bănci, ci şi datoriile neonorate ale firmelor între ele.

Evergreening

Autorităţile române, prin BNR, şi-au asumat în ultima scrisoare de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional să vegheze asupra practicilor băncilor de a reînnoi creditele înainte ca acestea să ajungă neperformante şi să evite astfel constituirea provizioanelor. Practic, înainte ca aceste credite să fie declarate scadente, banca emite un nou împrumut către debitor cu care este acoperit creditul precedent. Veniturile băncii din aceste credite sunt foarte mici – practic, doar ce îşi mai permite debitorul să plătească din ratele lunare -, iar sarcina împrumutatului nu este nicia uşurată, din moment ce creditul se tot extinde.

Recunoaşterea creditului neperformant aduce, în cele din urmă, costuri pentru bancă. Astfel s-ar putea explica creşterile ratelor de provizionare ale unor bănci din sistemul bancar românesc.

Clienţii persoane fizice, mai buni platnici

De cealaltă parte, restanţele persoanelor fizice au crescut cu doar 16,6% în 2012, de la 5,9 miliarde de lei la 6,87 de miliarde de lei. În medie, creditele restante au crescut cu 34,2% în 2012.

Ponderea restanţelor persoanelor fizice în total credite acordate acestei categorii este de 6,57%, în timp ce la persoanele juridice este de 17,6%.

Te-ar mai putea interesa și
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din PIB după primul trimestru
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din PIB după primul trimestru
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din......
Moscova nu are interesul militar sau geopolitic de a ataca state NATO, afirmă ministrul apărării rus
Moscova nu are interesul militar sau geopolitic de a ataca state NATO, afirmă ministrul apărării rus
Trupele NATO au creat ameninţări suplimentare pentru Rusia prin apropierea lor de frontierele ruse, dar Moscova nu are ...
O „forţă de reacţie rapidă” a UE ar putea să fie înfiinţată în 2025, susţine Parisul
O „forţă de reacţie rapidă” a UE ar putea să fie înfiinţată în 2025, susţine Parisul
O 'forţă de reacţie rapidă' a Uniunii Europene, evocată joi de preşedintele francez Emmanuel Macron şi destinată ...
Mecanismul privind salariul minim european începe de la 1 iulie
Mecanismul privind salariul minim european începe de la 1 iulie
Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri că mecanismul privitor la implementarea salariului minim european va începe ...