Legea dării în plată: Dacă o bancă mare va avea probleme, BNR va aplica rezoluţia bancară – confiscarea depozitelor

„Dacă până vineri, 4 decembrie 2015, nimeni nu va ridica la Curtea Constituţională excepţia de neconstituţionalitate a legii dării în plată, aceasta va intra automat în vigoare” a explicat avocatul Gheorghe Piperea. Singurii care pot face acest lucru în timpul zilei de astăzi şi al celei de mâine sunt preşedintele României, Klaus Iohannis, şi Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. În cazul în care preşedintele nu va promulga legea, aceasta se va întoarce în Parlament urmând a fi reluată procedura de vot, fapt care ar întârzia intrarea în vigoare a legii casă contra credit cu încă patru – cinci luni.  Acest termen ar fi suficient pentru rezolvarea unor probleme financiare ale unei mari bănci care ar fi foarte expusă pe acest palier, ne-au spus surse din piaţă.

Două decizii juridice şi un articol al Codului Civil spun că legea dării în plată se aplică şi creditelor aflate în derulare

De asemenea, avocatul Piperea spune că legea dării în plată se va aplica şi creditelor aflate acum în derulare la băncile comerciale din cel puţin trei motive juridice. Primul este decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) din 2011 referitoare la Legea austerităţii şi care s-a aplicat situaţiilor apărute după validarea legii pentru situaţii aflate în derulare (reducerea salariilor şi pensiilor). „Acceptarea unei excepţii de neconstituţionalitate în cazul legii dării în plată ar însemna că CCR spune că nu a avut dreptate în 2011 când a decis că legile austerităţii sunt constituţionale”, spune Piperea. Cel de-al doilea motiv pentru care legea casă contra credit, cum mai este numită, se va aplica şi creditelor aflate acum în derulare şi clienţilor băncilor aflaţi în procedură de executare silită, se regăseşte într-o decizie mai veche a Curţii de Justiţie Europene care într-o cauză a unui client împotriva băncii (Volksbank în acel caz), a admis că, dacă este vorba de principiul protecţiei consumatorului, o lege apărută recent are efect şi asupra cazului respectiv. În al treilea rând este vorba de articolul 6 din Codul Civil care spune că „Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi”.

Citeşte aici argumentele juridice ale Băncii Naţionale împotriva retroactivităţii legii dării în plată

Ne aşteaptă un nou şir de procese. Băncile vs. clienţii aflaţi în incapacitate de plată

După ani buni de procese ale clienţilor pe tema clauzelor abuzive ale băncilor ne putem aştepta acum la reversul medaliei. Din punct de vedere legal, băncile comerciale se pot ridica punctual, pe diferite speţe împotriva unor clienţi exceţia de neconstituţianalitate a legii. Dacă timp de un an băncile vor avea câştig de cauză în aceste procese legea va putea fi modificată tot prin procedură parlamentară. În aceste procese, chiar şi Banca Naţională a României poate interveni, constituindu-se parte în proces alături de instituţia de credit. Totuşi, în acest caz BNR s-ar transforma din reglementator într-un apărător al băncilor comerciale.

Dacă una din băncile mari ar avea probleme, BNR poate apela la rezoluţia bancară

Nici dacă una dintre cele nouă bănci din România (BCR, BRD, Raiffeisen, Unicredit, Banca Transilvania, Alpha Bank, CEC Bank, Bancpost sau Garanti Bank) catalogate de BNR că ar prezenta risc sistemic în cazul apariţiei unor probleme financiare ar fi invocată de BNR pentru a opri intrarea în vigoare a legii dării în plată, căile legale de atac nu există. Însă dacă această situaţie există, pentru că unele bănci au dat foarte multe credite ipotecare în perioada de boom al pieţei imobiliare, BNR poate interveni prin aplicarea prevederilor legii rezoluţiei bancare, cea care presupune confiscarea depozitelor băncii cu probleme. În acest caz, depozitele sub valoarea de 100.000 de euro intră sub incidenţa Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Recent, şeful Direcţiei Supraveghere Bancară din BNR, Nicolae Cinteză spunea că resursele FGDB pot acoperi 1% din piaţă, în cazul în care una din băncile cu risc sistemic ar avea probleme, iar restul poate fi suplimentat prin împrumut rapid la Ministerul Finanţelor. Totuşi, statisticile BNR arată că doar 32.000 din cei 300.000 de debitori cu garanţii ipotecare au restanţe la plată, iar valoarea pierderilor este de circa 2-4 miliarde de lei pentru toate cele 38 de instituţii de credit.